Ecotaxele: promovate, uneori contestate, dar încã periferice în UE

Ecotaxele, cum ar fi cea pentru zborurile cu avionul pe care Franţa a anunţat că o va impune în 2020, reuşesc cu greu să se dezvolte în Uniunea Europeană, unde se confruntă frecvent cu rezistenţă şi mişcări de protest, se arată într-o analizată realizată de AFP.

Luna trecută, Guvernul francez şi-a anunţat intenţia de a introduce o ecotaxă variind între 1,50 şi 18 euro pentru zborurile cu avionul cu plecarea din Franţa.

AFP face un istoric al dificultăţilor cu care se confruntă aşa numitele „ecotaxe”, prezentând liderii şi codaşii pe acest acest segment.

În 2011, Comisia Europeană a preconizat că „până în 2020 trecerea de la taxarea forţei de muncă la taxele pentru mediu va duce la o creşterea substanţială a procentului de taxe de mediu în veniturile publice”.

Până acum nu s-a întâmplat aşa ceva. De atunci, procentul veniturilor din taxe de mediu în UE, care se situa la 6,18%, a scăzut aproape în fiecare an.

Cu toate acestea, în 2017 ecotaxele au generat aproximativ 369 miliarde de euro în Uniunea Europeană.

Conform datelor Eurostat, Letonia este lider în UE în materie de ecotaxe. În 2017, aproximativ 11,11% din veniturile fiscale ale Letoniei au provenit din ecotaxe.

Fruntaşe sunt şi Slovenia şi Grecia, în cazul cărora 10,13% respectiv 9,5% din veniturile fiscale au provenit din ecotaxe, mult peste media la nivel european, de sub 6%.

Cel mai scăzut procent se înregistrează în Luxemburg (4,3%), în timp ce Germania, Belgia, Franţa şi Suedia au sub 5%.

În Germania, fiscalitatea verde se bazează pe reformele adoptate în perioada 1999-2000. Germanii plătesc în special o taxă pe electricitate, de 6,41 eurocenţi pe kilowat oră (kWh), care finanţează direct infrastructurile de energie regenerabilă.

Între timp, în Ungaria se aplică o ecotaxă, via TVA, pe produsele care generează deşeuri precum pungi de plastic, baterii, pliante şi ambalaje, în timp ce în Bulgaria sunt încasate ecotaxe la înmatricularea vehiculelor (exceptându-le pe cele electrice), de la 64 de euro la 158 euro, în funcţie de vechimea automobilului.

Grecii plătesc din ianuarie pentru pungile de plastic din supermarketuri, o măsură bine primită şi care, susţin experţii, „a dus la o reducere semnificativă a deşeurilor”. Guvernul de la Atena dă asigurări că veniturile colectate vor fi folosite în domeniul reciclării.

În Letonia, energia este puternic taxată. Păcura este taxată cu 509 euro pentru 1.000 de litri, iar cărbunele este taxat atât de mult încât este aproape imposibil să fie inaugurată o termocentrală pe cărbune. În schimb, gazele naturale sunt taxate mai puţin.

Printre reacţiile ostile faţă de ecotaxe prezentate în analiza AFP se află protestele „vestelor galbene” din Franţa. O majorare a taxelor pe carburanţi care urma să intre în vigoare în 2019 a declanşat la finalul anului 2018 ample manifestaţii de protest şi blocări de drumuri. Măsura a fost abandonată după trei săptămâni de mobilizare, însă mişcarea de protest continuă cu revendicări mai ample.

În Bulgaria, unde în general ecotaxele au fost bine primite, fără opoziţie, încercarea de a majora semnificativ ecotaxa pe vehiculele mai vechi de 10 ani a inflamat opinia publică şi a forţat Guvernul să dea înapoi. În final, ecotaxa a fost majorată mai puţin decât se preconiza iniţial, iar cea pentru vehiculele noi a scăzut.

În Slovenia, o majorare a taxelor pe emisiile de CO2 a declanşat la finalului anului 2014 o manifestaţie de protest. În cele din urmă Guvernul a acceptat să modifice măsura, pentru a nu îi lovi pe marii poluatori.

În Estonia, industria prelucrării şisturilor bituminoase a reuşit timp de câţiva ani să obţină o reducere a taxelor.

Şi în Suedia taxarea emisiilor de dioxid de carbon a constituit un subiect de campanie în alegerile legislative din 2018. Un partid de extremă dreapta a ajuns pe poziţia a treia în opţiunile electoratului deoarece şi-a bazat o parte din campanie pe reducerea taxei, în special pentru fermierii afectaţi de secetă.