Utilizarea conţinutului este gratuită, dar se aplică restricţii de utilizare. Vă rugăm să vizitaţi secţiunea FAQ pentru a afla condiţiile de utilizare.
Făcând clic pe download/embed, confirmaţi că aţi citit şi sunteţi de acord să respectaţi termenii de utilizare.
Download

Eurostat: Ponderea energiei din surse regenerabile în UE a continuat să crească în 2020

Deşi petrolul (34,5%) şi gazele naturale (23,7%) încă erau în 2020 cea mai importantă sursă de energie în mixul energetic al UE, ponderea energiei din surse regenerabile a continuat să crească, arată datele publicate marţi, 1 februarie, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

După ce a depăşit cărbunele şi energia nucleară, regenerabilele sunt în grafic pentru a deveni cea mai importantă sursă de energie în Uniunea Europeană în viitoarea economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei a blocului comunitar.

În 2020, combustibilii fosili solizi (cărbunele) au continuat tendinţa descrescătoare din anii precedenţi, înregistrând o scădere de 18,3%, al cincilea an de declin consecutiv. Comparativ 2015, ponderea cărbunelui a scăzut cu 40%. Ponderea combustibilii fosili solizi în mixul energetic al UE este acum uşor peste 10%, în timp ce în 1990 era 25,7%.

Petrolul şi produsele petroliere (excluzând biocombustibilii) au continuat tendinţa descrescătoare, înregistrând o scădere de 12,6% în 2020, ajungând la cel mai scăzut nivel din 1990. Aceeaşi tendinţă se observă în cazul gazelor naturale, dar declinul a fost mai redus, cu 2,4%, în 2020. Energia nucleară a scăzut cu 10,7% ajungând de asemenea la cel mai scăzut nivel din 1990.

Energia regenerabilă şi biocombustibilii au continuat tendinţa îndelungată de creştere. După ce în deceniul precedent au depăşit combustibilii fosili solizi şi energia nucleară, următoarea ţintă spre o economie mai sustenabilă va fi depăşirea gazelor naturale.

În ceea ce priveşte consumul, impactul restricţiilor impuse pentru stoparea răspândirii pandemiei de COVID-19 în 2020 a fost mai substanţial asupra consumului de produse petroliere (minus 10,3%) decât al gazelor naturale (minus 2,6%) şi electricitate (minus 3,8%).

Restricţiile de călătorie legate de pandemie au afectat unele produse petroliere mai mult decât alţi combustibili, cel mai semnificativ declin fiind la kerosen (minus 48.1%), în timp ce benzină auto (minus 13,9%) a fost o scădere mai redusă.

Petrolul continuă să fie cel mai important combustibil pe partea de utilizare finală, cu o pondere de 35%, urmat de electricitate, cu 23,2%, şi gazele naturale, cu 21,9%.