Extrema dreaptă pune la încercare lupta Spaniei împotriva violenţei de gen

Acum 20 de ani, Ana Orantes a emoţionat întreaga Spanie povestind, într-un interviu televizat difuzat la o oră de vârf, despre abuzurile pe care le-a suportat timp de 40 de ani din partea fostului soţ violent. Treisprezece zile mai târziu, acesta a ucis-o, dându-i foc, consemnează Agenţia France Presse, într-un reportaj consacrat provocărilor cu care se confruntă lupta împotriva violenţei de gen în Spania.

„A trebuit să accept situaţia pentru că nu aveam unde să mă duc. Am fost nevoită să mă resemnez, bătaie după bătaie”, a relatat Orantes în timpul interviului, în care a mai povestit cum a depus 15 plângeri împotriva soţului ei, fără a primi însă niciodată niciun fel de protecţie pentru ea sau pentru cei opt copii ai săi, şi cum, după ce într-un final a obţinut divorţul, judecătorul a obligat-o să locuiască în continuare cu abuzatorul ei.

Asasinarea sa brutală, în 1997, a şocat Spania şi a determinat guvernul să ia măsuri, care au culminat cu aprobarea unanimă de către parlamentul de la Madrid, în 2004, a primei legi din Europa care pedepseşte violenţa bazată pe gen.

Astăzi însă, progresele realizate în ce priveşte combaterea violenţei domestice după moartea Anei Orantes sunt puse în pericol de ascensiunea partidului de extremă dreapta şi antifeminist Vox, care îşi propune între priorităţi revocarea legii din 2004.

În baza acesteia, victimele violenţei de gen au dreptul la asistenţă legală gratuită, au fost create tribunale speciale, iar procurorii pot formula acuzaţii chiar dacă victima nu depune plângere. De asemenea, legea, introdusă de un fost guvern socialist, cere ca bărbaţii condamnaţi pentru violenţe asupra fostelor soţii şi partenere să poarte brăţări electronice care semnalează poliţiei apropierea de victime.

         Acuzaţii „false”

Potrivit Marisei Soleto, preşedinta Fundaţiei Femeilor, care susţine egalitatea de gen, legea împotriva violenţei domestice se bucură de sprijinul a peste 80% din populaţia Spaniei. „Nu am fi realizat nici jumătate din ce am reuşit dacă extrema dreaptă era la nivelul la care este astăzi”, afirmă Soleto.

În 2017, parlamentul spaniol a adoptat în unanimitate o serie de măsuri menite să întărească legislaţia iniţială, pentru care s-a prevăzut un buget de 1 miliard de euro pe cinci ani. În plus, din 2003, guvernul spaniol ţine socoteala femeilor ucise de partenerii lor sau de foştii lor parteneri. După fiecare astfel de crimă, premierul socialist Pedro Sanchez trimite un mesaj de condamnare pe Twitter.

În schimb, partidul Vox, care în aprilie a intrat pentru prima dată în parlament, iar la alegerile din 10 noiembrie a devenit a treia forţă politică a ţării, afirmă că legea împotriva violenţei de gen îi „discriminează” pe bărbaţi şi încurajează „falsele” acuzaţii de abuz şi doreşte înlocuirea ei cu o lege care să asigure un „nivel egal de protecţie” pentru bărbaţi, femei, copii şi bătrâni, în cazurile de violenţă domestică.

În egală măsură, Vox cere eliminarea practicării de avorturi în centrele de sănătate finanţate de guvern, precum şi stoparea subvenţiilor publice pentru ceea ce consideră a fi organizaţii feministe „radicale”.

         „Cel mai mare pericol”

Astfel de poziţii nu mai sunt întâlnite la alte partide de extremă dreapta din Europa occidentală, ca de exemplu din Franţa sau Italia, subliniază Marisa Soleto. „Trebuie să ne ducem în Polonia pentru a găsi ceva oarecum asemănător”, menţionează ea.

Revendicările Vox au determinat principala formaţiune a opoziţiei conservatoare, Partidul Popular (PP), să se situeze la rândul său pe o poziţie mai pronunţat de dreapta în această problemă, de teama că ar putea pierde voturi în favoarea partidului de extremă-dreapta.

„Cel mai mare pericol în ce priveşte Vox este ca discursul acestuia să fie legitimizat de dreapta”, estimează Maria Silvestre, profesoară de sociologie la Universitatea Deusto din Bilbao.

Cu toate că PP apără progresele realizate în lupta împotriva violenţei asupra femeilor, „discursul său a devenit mai dur în faţa rivalităţii cu Vox”, apreciază jurnalista feministă Ana Bernal.

Astfel, liderul PP, Pablo Casado, a făcut apel ca toate victimele violenţei să fie protejate, „indiferent de gen sau vârstă”, iar într-un interviu acordat în martie a.c. revistei feminine Telva a avertizat: „Să nu ne lăsăm păcăliţi de ce spune stânga cu protejarea şi mai mult a femeilor. Ce ar trebui să facem, să le escortăm pe stradă?”.