Media
Cine sunt candidaţii ‘cap de listă’ ai principalelor partide europene
După alegerea membrilor Parlamentului European pentru perioada 2019-2024, la 2 iulie va începe a noua legislatură a PE, iar deputaţii europeni nou-aleşi se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă la Strasbourg. Ei îşi vor alege preşedintele, cei 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori şi vor decide asupra numărului şi componenţei comisiilor parlamentare. În plus, vor trebui să-ţi dea votul pentru să-l aprobe pe noul preşedinte al Comisiei Europene.
Cum ar vota alegãtorii dacã ar fi în locul membrilor Parlamentului European?
Eurodeputaţii sunt deseori criticaţi pentru deciziile pe care le iau în Parlamentul European (PE) în probleme care ţin de legislaţia europeană şi care au impact asupra vieţii de zi cu zi sau în chestiuni care ţin de aspecte naţionale. Însă cum ar vota alegătorii dacă ar fi în locul lor în chestiunile despre care au auzit sau nu în presă sau social media? Este un exerciţiu pe care îl propune platforma VoteWatch Europe şi care poate duce la rezultate neaşteptate.
Cetăţenii UE îşi aleg reprezentanţii în Parlamentul European în perioada în 23-26 mai
Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot îşi vor alege, în perioada 23-26 mai, reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Activitatea celei de-a opta legislaturi a Parlamentului European s-a încheiat pe 18 aprilie 2019. Alegerile europene din luna mai sunt organizate în temeiul dispoziţiilor legii electorale europene (actualizată succesiv în 2002 şi 2018), însă detaliile practice privind procedurile electorale sunt stabilite prin norme naţionale care pot suferi modificări în fiecare stat membru.
Voturile în Parlamentul European evidenţiază falia dintre est şi vest
Trei voturi în Parlamentul European au dezvăluit în ultimii ani diviziunile profunde între membrii UE din vestul mai bogat şi estul ex-comunist. – Cotele de migranţi – Pe 17 septembrie 2015, în contextul celei mai mari crize a migraţiei de după al doilea război mondial, PE a susţinut planurile de strămutare a 120.000 de migranţi […]
Cum se descurcă Europa cu obiectivele privind energiile regenerabile
Utilizarea energiilor regenerabile (hidro, energie eoliană şi fotovoltaică) în Uniunea Europeană a ajuns la 17,5% în 2017, ceea ce permite blocului comunitar să îşi atingă obiectivul privind o utilizare de 20% în 2020. Fiecare stat membru UE are propria sa ţintă de utilizare a energiilor regenerabile, ţintă care variază între 0 şi 49% în funcţie […]
Cinci lucruri pe care Uniunea Europeană le face pentru mediu
Uniunea Europeană coordonează şi ghidează politicile privind protecţia mediului pentru membrii săi, prin reglementări în domeniul industriei şi prin stabilirea unor obiective de politică ecologică. Alegerile europarlamentare din luna mai le vor permite cetăţenilor europeni să aleagă membrii care se confruntă cu lobiştii, diplomaţii şi tehnocraţii de la Bruxelles pentru a elabora aceste legi cheie. […]
Investiţiile chineze în Europa: O poveste despre bani lichizi şi preocupări
Paris – Firmele chineze au plasat în Europa cel puţin 145 miliarde de euro (164 miliarde dolari) începând din 2010, dar investiţiile au încetinit recent în timp ce mai multe guverne europene au înăsprit regulile privind achiziţiile efectuate de firme străine. În timp ce preşedintele Xi Jinping efectuează o vizită crucială în Europa promovând proiectul […]
Europa: Cererile de azil au scăzut la nivelul dinaintea crizei migratorii
Paris - Cererile de azil în Europa au scăzut la nivelul lor dinaintea crizei migratorii, cu aproape 635.000 de cazuri, iar şansele de a obţine azil au scăzut la 34%, potrivit unui raport al Biroului European de Sprijin pentru Azil (Easo).
Spaţiul Schengen, o zonă fără frontiere… cu excepţii
Spaţiul Schengen, una din realizările cele mai concrete ale Uniunii Europene, este o zonă de liberă circulaţie, unde controalele la frontiere au fost desfiinţate – o regulă de la care există numeroase excepţii. Zona include în prezent 26 de ţări, dintre care 22 membre ale UE (Bulgaria, Cipru, Croaţia, Irlanda, România şi Regatul Unit nu […]
Brexit: Ce este „plasa de siguranţă” irlandeză
"Plasă de siguranţă" sau "backstop", în orice variantă este vorba de dispoziţia din acordul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană care stârneşte pasiuni. Această clauză menită să evite reapariţia unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi