Capabilităţile militare curente ale statelor membre şi cooperarea dintre acestea pe plan militar nu se ridică la înălţimea noului nivel de ambiţie afişat de politica de apărare a Uniunii Europene (UE), se arată într-un nou document de analiză publicat la 12 septembrie de Curtea de Conturi Europeană.

Până de curând, acţiunile întreprinse la nivelul UE în domeniul apărării au fost limitate. Totuşi, ca răspuns la un nou context global dificil, UE a lansat noi iniţiative în domeniul apărării pentru a consolida cooperarea între statele membre. În acest context, Comisia Europeană a propus o creştere importantă a bugetului UE pentru apărare şi securitate externă: 22,5 miliarde de euro pentru 2021-2027, în comparaţie cu 2,8 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

În mod inevitabil, aceste demersuri au plasat domeniul apărării pe radarul Curţii de Conturi Europene, deoarece creşterea semnificativă şi rapidă a finanţării asociate cu noile ambiţii şi iniţiative ale UE implică riscuri legate de performanţă.

Curtea consideră că există riscul să lipsească sisteme adecvate de control capabile să integreze o astfel de creştere a cheltuielilor UE. Ea recunoaşte de asemenea faptul că apărarea este un domeniu care se află în centrul suveranităţii naţionale. Par să existe diferenţe strategice clare între statele membre ale UE, ale căror percepţii cu privire la ameninţările de securitate şi la rolul UE în domeniul apărării pot diferi. De asemenea, statele membre au reguli de angajare diferite şi o gamă largă de puncte de vedere în ceea ce priveşte folosirea forţei militare. Într-un astfel de context, unele concepte, cum ar fi "autonomia strategică" sau "o armată europeană", rămân ample şi vagi, observă Curtea.

În opinia Curţii, este esenţial să se asigure coerenţa iniţiativelor UE, precum şi sinergiile cu alte cadre de apărare şi de securitate, precum NATO, întrucât, pentru 22 de state membre, această organizaţie rămâne cadrul principal atunci când vine vorba de apărarea colectivă. Un aspect critic este capacitatea UE de a completa NATO şi de a evita astfel duplicările şi suprapunerile de funcţii cu această organizaţie.

"Apărarea implică crearea unor capabilităţi militare reale, cu un potenţial clar de a descuraja posibilele ameninţări", a declarat Juhan Parts, membru al Curţii de Conturi Europene responsabil de documentul de analiză."În lipsa unor factori critici de succes şi dacă nu se specifică obiective clare, există riscul ca iniţiativele curente ale UE din domeniul apărării să devină literă moartă şi să nu aducă niciun rezultat", apreciază oficialul, citat într-un comunicat de presă publicat pe site-ul Curţii de Conturi a UE.

În ceea ce priveşte capabilităţile de apărare, există un decalaj clar între ceea ce se aşteaptă de la statele membre şi ceea ce pot acestea să accepte şi să furnizeze. În Uniunea Europeană, capabilităţile militare au fost afectate negativ de insuficienţa investiţiilor şi de reduceri ale bugetelor naţionale pentru apărare în ultimii ani; de asemenea, ele sunt caracterizate de un nivel ridicat de duplicare şi de fragmentare, mai arată Curtea. Această situaţie este agravată de lipsa unor standarde tehnice comune, lipsă care este în detrimentul interoperabilităţii diverselor forţe armate din Europa. În ansamblu, capabilităţile militare curente ale statelor membre nu se ridică la înălţimea nivelului militar de ambiţie al UE şi ar fi necesare câteva sute de miliarde de euro pentru a se depăşi acest deficit într-un scenariu în care Europa ar fi nevoită să se apere singură, fără asistenţă externă. Retragerea Regatului Unit din UE ar agrava şi mai mult această situaţie, dat fiind că Regatul Unit este ţara din Europa cu cel mai mare buget pentru apărare, reprezentând aproximativ un sfert din totalul cheltuielilor în materie ale statelor membre.

În ultimii ani au fost lansate mai multe iniţiative şi mecanisme legate de apărare, inclusiv cooperarea structurată permanentă (PESCO), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) şi Fondul european de apărare. Aceste iniţiative şi creşterea propusă a finanţării la nivelul UE şi la nivelul bugetelor naţionale pot fi considerate o "schimbare majoră" pentru apărarea europeană. Succesul lor depinde însă în mare măsură de o serie de condiţii esenţiale, care, în opinia Curţii, nu sunt deocamdată îndeplinite. Acestea privesc în special un proces eficace de planificare la nivelul UE; participarea statelor membre; impactul asupra necesităţilor reale în materie de capabilităţi; cadrul de guvernanţă şi de răspundere.

Documentul a fost făcut public la câteva zile după ce preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat înfiinţarea, în cadrul viitorului executiv european, a unei direcţii pentru industria de apărare.