Raportul anual 2018: Gestiunea financiară a UE se ameliorează, pentru al treilea an consecutiv

În Raportul său anual pe 2018, publicat la 8 octombrie, Curtea de Conturi Europeană a ajuns la concluzia că, pentru exerciţiul 2018, conturile UE prezintă o imagine corectă şi fidelă a situaţiei financiare a UE. Pentru al treilea an consecutiv, Curtea a emis o opinie cu rezerve cu privire la regularitatea operaţiunilor financiare subiacente conturilor. Această opinie reflectă faptul că o parte considerabilă din cheltuielile UE pe 2018 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare şi că erorile care erau totuşi prezente nu mai aveau un caracter generalizat în diferitele domenii de cheltuieli. Cu toate acestea, atrage atenţia Curtea, subzistă unele provocări în cazul domeniilor de cheltuieli cu risc ridicat, cum ar fi dezvoltarea rurală şi coeziunea.

„Graţie îmbunătăţirilor aduse gestiunii sale financiare, UE îndeplineşte în prezent standarde înalte de răspundere de gestiune şi de transparenţă în cheltuirea banilor publici. Ne aşteptăm ca viitoarea Comisie şi statele membre să continue acest efort”, a declarat domnul Klaus-Heiner Lehne, preşedintele Curţii de Conturi Europene. „Începutul unui nou mandat legislativ şi al unei noi perioade de programare constituie pentru factorii de decizie o ocazie unică de a axa politicile şi cheltuielile UE pe obţinerea de rezultate şi pe crearea unei valori adăugate.”

Nivelul general al neregulilor care afectează cheltuielile UE a rămas stabil, menţinându-se în limitele observate pentru cele două exerciţii anterioare. Curtea estimează, pentru 2018, un nivel de eroare de 2,6 % în cadrul cheltuielilor (acest nivel a fost de 2,4 % în 2017 şi de 3,1 % în 2016). Erori au fost detectate în principal în domeniile de cheltuieli cu risc ridicat, cum ar fi dezvoltarea rurală şi coeziunea, în cazul cărora plăţile din bugetul UE sunt efectuate pentru a rambursa costuri suportate de beneficiari. Aceste domenii de cheltuieli fac obiectul unor norme şi al unor criterii de eligibilitate complexe, ceea ce este de natură să antreneze erori.

Cu sosirea unei noi echipe de conducere în instituţiile UE şi în urma alegerilor din acest an pentru Parlamentul European, UE se regăseşte într-un moment important, de răscruce, şi, în opinia Curţii, trebuie să profite de această dinamică pentru a obţine rezultate. Bugetul UE nu reprezintă mai mult de 1 % din venitul naţional brut al tuturor statelor membre, deci este vital ca cheltuielile UE nu doar să respecte normele, ci şi să producă rezultate.

Curtea atrage de asemenea atenţia asupra anumitor provocări cărora UE trebuie să le facă faţă în materie de gestiune bugetară şi financiară, provocări care au o relevanţă deosebită pentru noul ciclu bugetar pe termen lung. Absorbţia de către statele membre a fondurilor structurale şi de investiţii, care reprezintă aproape jumătate din actualul cadru financiar multianual (CFM), rămâne scăzută, în pofida unei accelerări în 2018 şi a creşterii semnificative a sumelor solicitate în cursul acestui exerciţiu prin cereri de plată. Comisia trebuie să ia măsuri pentru a evita o presiune inutilă la nivelul nevoilor de plată la începutul noului CFM (2021-2027), presiune care ar putea fi cauzată de cererile de plată amânate din actualul CFM. În plus, creşterea înregistrată la nivelul garanţiilor sprijinite de la bugetul UE (92,8 miliarde de euro la sfârşitul anului 2018) amplifică expunerea bugetului UE la risc, aspect pe care Comisia va trebui să îl abordeze în noul CFM.