Reforma europeană a drepturilor de autor – principalele puncte

Foarte aşteptată de editorii de presă, dar criticată de marile companii de internet, reforma dreptului de autor a depăşit la 13 februarie o etapă importantă, printr-un acord în cadrul Uniunii Europene, ale cărui principale prevederi sunt sintetizate de portalul ednh (European Data News Hub).

Procedură

Textul rezultat din acordul provizoriu de la 13 februarie mai trebuie adoptat de Consiliul celor 28 de state membre, precum şi de Parlamentul European.

Votul eurodeputaţilor ar urma să aibă loc la sfârşitul lui martie sau în aprilie, potrivit eurodeputatului creştin-democrat german Axel Voss, raportor al directivei Copyright.

Până în prezent, nu s-a întâmplat ca un text de compromis între cele trei instituţii europene să fie respins în plenară, dar reforma foarte sensibilă care face obiectul directivei s-a confruntat deja cu respingeri repetate. „Sunt optimist (…) Dar în politică nu se ştie niciodată”, a recunoscut în februarie Axel Voss.

Dacă textul va fi adoptat definitiv, statele membre vor dispune de doi ani pentru a-l transpune în dreptul naţional, după publicarea sa în jurnalul oficial al Uniunii Europene, urmând să intre în vigoare în 2021.

Drept conex

Articolul 11 al directivei creează un „drept conex” dreptului de autor din presă, astfel încât platformele cum sunt Google news sau Facebook să poată remunera mai bine media (ziare, reviste, agenţii de presă) pentru articolele pe care le folosesc.

Editorii din presă vor negocia cu aceste platforme cum şi la ce preţ să poată fi utilizate articolele lor, care vor fi protejate timp de doi ani. Ei vor putea şi să renunţe la acest drept.

Simpla distribuire între internauţi a unor hyperlink-uri (de exemplu prin trimiterea la altă pagină de internet printr-un clic pe un cuvânt dintr-un articol), „cuvintele izolate” pentru descrierea acestora sau extrasele „foarte scurte” din articole, apărute pe motoare de căutare, portaluri de informaţii sau reţele socială vor fi libere de orice constrângere legată de drepturi de autor, pentru platforme.

Conţinuturi filtrate

Articolul 13 al directivei – celălalt aspect cel mai contestat al reformei – cere ca site-urile de partajare de conţinuturi (reţele sociale, servicii video on-line) să aplice o tehnologie care să filtreze automat conţinuturile protejate de drepturi de autor.

Sunt scutite de această obligaţie micile întreprinderi sau start-up-urile care îndeplinesc trei criterii: sub trei ani de existenţă, sub 10 milioane de euro cifră de afaceri, sub cinci milioane de vizitatori unici pe lună.

Toate celelalte întreprinderi trebuie să împiedice reapariţia conţinuturilor suprimate şi să filtreze ce se difuzează on-line în funcţie de liste furnizate de deţinătorii de drepturi.

Compromisul cuprinde şi dispoziţii pentru protejarea descărcării şi partajării libere de creaţii „în scopuri de citare, critică, exprimarea opiniei, caricatură, parodie sau pastişă”, ceea ce garantează că „meme”-urile (element cultural cunoscut replicat în scop umoristic) şi GIF-urile (imagini animate) vor continua să fie disponibile pe net.

Directiva nu-i vizează pe utilizatori, dar, de exemplu, un video cu o fetiţă care face balet pe un fond muzical va fi autorizat doar dacă platforma a obţinut o licenţă pentru respectivul fond muzical, întrucât acordurile se referă şi la conţinutul generat de utilizatori.

Un internaut va putea formula o plângere dacă estimează un conţinut publicat on-line a fost retras în mod incorect.

Reacţia platformelor

Reacţia platformelor, cum este Google, la noua directivă rămâne deocamdată o mare necunoscută.

Gigantul Mountain View a dat de înţeles că nu va „face cadouri”, indicând că a evaluat că adoptarea directivei va determina o scădere cu 45% a frecventării site-urilor de informaţii.

Şi Google a testat recent impactul reformei, propunând în anumite cazuri rezultate de căutare „trunchiate”: titlurile şi fotografiile din articolele de referinţă din media nu au fost afişate în urma căutării, ca şi cum respectivele pagini nu au putut fi încărcate corect.

Google a purtat de altfel în cursul iernii o campanie activă împotriva articolului 13 al directivei – care încurajează platformele să-i remunereze mai bine pe creatorii de conţinut -, mobilizându-i pe youtuberi pe site-ul său de partajare de conţinut YouTube şi ameninţând cu blocarea a milioane de clipuri video.

Spania şi Germania au încercat în ce le priveşte fără succes să adopte un drept conex, dar în cazul primei Google News s-a retras pur şi simplu, iar în al doilea caz legislaţia privind dreptul conex a fost suspendată până când justiţia europeană se va pronunţa în legătură cu o acuzaţie de viciu de procedură.