Trei voturi în Parlamentul European au dezvăluit în ultimii ani diviziunile profunde între membrii UE din vestul mai bogat şi estul ex-comunist.

- Cotele de migranţi -

Pe 17 septembrie 2015, în contextul celei mai mari crize a migraţiei de după al doilea război mondial, PE a susţinut planurile de strămutare a 120.000 de migranţi din întreaga Uniune Europeană pentru a contribui la distribuţia poverii statelor din prima linie - Grecia, Italia şi Ungaria.

Printr-un vot consultativ, europarlamentarii au aprobat cu o majoritate amplă - 371 de voturi pentru, 124 împotrivă şi 55 de abţineri - planurile stabilite de Comisia Europeană, executivul UE.

Grupurile socialist, liberal şi de centru-dreapta din Parlamentul European au susţinut în mare măsură cotele. Totuşi, 70 de europarlamentari din rândurile lor au votat împotrivă ori s-au abţinut. Dintre aceştia, 61 proveneau din ţările din fostul bloc comunist est-european: Cehia, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Bulent-Kilic-CROP-1024x576.jpg

Pe 17 septembrie 2015, PE a susţinut planurile de strămutare a 120.000 de migranţi din UE. Foto:  Bulent Kilic / AFP

Omogene etnic şi religios, ţările estice tradiţional creştine sunt marcate de istoria ca foşti sateliţi sovietici, o perioadă în care au fost izolate de restul lumii. Ele se tem că un aflux de refugiaţi le-ar expune unei "ameninţări teroriste", arăta la data votului Institutul Polonez pentru Afaceri Internaţionale.

- Cenzurarea Ungariei -

Pe 12 septembrie 2018, Parlamentul European a votat pentru demararea unei proceduri neobişnuite, care poate duce la sancţiuni împotriva guvernului ungar populist al lui Viktor Orban pentru "ameninţări sistematice" la adresa valorilor fundamentale ale UE.

A fost prima dată când PE a iniţiat o astfel de acţiune conform Articolului 7 al Tratatului UE, numită uneori "opţiunea nucleară".

Moţiunea a întrunit cele două treimi din voturi necesare pentru adoptare - 449 pentru, 197 împotrivă şi 47 de abţineri.

East-West-split_ro.png

Însă, din nou, cei mai mulţi dintre europarlamentarii est-europeni din Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria au votat împotrivă ori s-au abţinut.

Votul a urmat unui raport privind Ungaria care exprima îngrijorarea pentru independenţa justiţiei, faţă de corupţie, drepturile minorităţilor şi ale refugiaţilor, libertatea academică, religioasă şi a presei.

Moţiunea are şanse foarte mici să fie adoptată, deoarece Polonia - un alt stat fost comunist ameninţat cu o procedură conform Articolului 7 - a promis că va face uz de dreptul de veto, pentru a împiedica sancţiunile.

- Angajaţii pe termen scurt -

Pe 29 mai 2018, după doi ani de negocieri complicate, Parlamentul European a votat în favoarea reformei reglementărilor privind angajările pe termen scurt în alte state din UE.

Obiectivul reformelor era de a pune capăt utilizării abuzive a legislaţiei, care permite companiilor să detaşeze angajaţi din state unde salariile sunt mici pe posturi în ţări mai bogat din vestul Europei, pe perioade scurte.

Această posibilitate a dus la acuzaţii de "dumping social", deoarece firmele nu erau obligate să contribuie la sistemele de sănătate şi asigurări sociale din ţările gazdă, iar angajaţii detaşaţi erau plătiţi uneori mai puţin decât în ţara de origine.

Şi în acest caz, europarlamentarii est-europeni din Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria au votat împotriva legislaţiei, posibil din cauză că trimit în străinătate mai mulţi angajaţi decât primesc. Ţările occidentale, cum ar fi Franţa şi Germania, care primesc mulţi angajaţi străini, au considerat că reformele sunt binevenite.

De Jean-Philippe Chognot

 {
 "excerpt": "",
 "creationDate": "2019-05-03",
 "permalink": "https://ednh.news/ro/voturile-in-parlamentul-european-evidentiaza-falia-dintre-est-si-vest/",
 "language": "ro",
 "categories": "Alegeri|News",
 "media": "Infographic|Photo",
 "imageFeatured": "https://ednh.news/wp-content/uploads/2019/05/Strasbourg.jpg",
 "status": "publish",
 "authorId": "6",
 "author": "afp"
}