Anul 2019 a fost al doilea cel mai călduros din lume, încheind cel mai ''fierbinte'' deceniu-record, conform serviciului european Copernicus, care descrie ''semne îngrijorătoare'' în timp ce Australia arde, iar evenimentele meteorologice extreme se înmulţesc.

''Din nou, 2019 a fost din nou un an excepţional de călduros, de fapt al doilea cel mai călduros la nivel mondial, conform bazelor noastre de date, cu multe luni care au doborât recorduri'', a comentat într-un comunicat Carlo Buontempo, director al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S).

Anul trecut s-a situat pe locul al doilea în topul celor mai călduroşi ani înregistraţi, cu doar 0,04 grade Celsius în urma 2016, care rămâne cel mai călduros an, însă după un episod El Nino deosebit de intens.

Potrivit agenţiei spaţiale americane NASA, acest El Nino excepţional din 2016, curentul sezonier ecuatorial cald al Pacificului, a crescut temperatura la nivel global cu 0,2 grade Celsius.

Dincolo de un singur an luat individual, Copernicus confirmă că cei mai călduroşi cinci ani au fost înregistraţi în ultimii cinci ani - mercurul a crescut cu între 1,1 şi 1,2 grade Celsius peste temperatura din epoca preindustrială.

Totodată, deceniul 2010-2019 a fost cel mai călduros de la începutul măsurătorilor meteorologice.

''Acestea sunt, incontestabil, semne îngrijorătoare'', a subliniat Jean-Noël Thépaut, directorul Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF) de care depinde C3S.

Ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activităţile umane, planeta s-a încălzit deja cu cel puţin 1 grad Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială, antrenând impacturi devastatoare pe tot globul.

Caniculă record

Anul 2019, marcat de mobilizarea fără precedent a tinerilor care au solicitat acţiuni climatice imediate şi radicale din partea guvernelor, a cunoscut multe evenimente extreme, conforme cu prognozele climatologilor.

În Australia, incendiile precoce, în continuare active, în contextul secetei şi a temperaturilor excepţionale, au devastat peste 80.000 kilometri pătraţi, o suprafaţă similară cu cea a Irlandei.

În timpul verii din emisfera nordică, Europa a cunoscut mai multe valuri de căldură fără precedent. Potrivit Copernicus, 2019 a fost cel mai călduros an din Europa, depăşind valorile din anii 2014, 2015 şi 2018. Totodată, temperaturile au fost deosebit de ridicate în Alaska şi în multe zone din Arctica.

În ritmul actual, planeta s-ar putea încălzi cu până la 4 sau 5 grade Celsius până la sfârşitul secolului.

Acordul de la Paris din 2015 vizează limitarea acestei încălziri la +2 grade Celsius, preferabil la 1,5 grade Celsius, dar chiar dacă cele două sute de ţări semnatare îşi respectă angajamentele de reducere a gazelor cu efect de seră, încălzirea globală ar putea depăşi 3 grade Celsius. Oamenii de ştiinţă au demonstrat deja că fiecare jumătate de grad în plus conduce la creşterea intensităţii şi/sau frecvenţei valurilor de caniculă, a furtunilor, secetelor sau inundaţiilor.

În ciuda acestor constatări, conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice (COP25), desfăşurată în decembrie, la Madrid, nu s-a ridicat la înălţimea situaţiei de urgenţă climatică, o oportunitate ratată regretată de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care făcut apel la sporirea ambiţiilor în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Conform ONU, pentru care speranţa de a limita încălzirea globală la +1,5 grade Celsius nu dispare, emisiile de CO2 ar trebui reduse cu 7,6 procente pe an, începând cu 2020 şi în fiecare an până în 2030, ceea ce ar necesita o transformare fără precedent a economiei mondiale. În schimb însă, emisiile continuă să crească. Concentraţia de CO2 din atmosferă a continuat să crească în ultimii ani, inclusiv în 2019, după cum a subliniat Copernicus.