Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European a făcut miercuri ultimul pas pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi drept primul procuror-şef european, a anunţat PE într-un comunicat oficial.
Decizia Conferinţei preşedinţilor urmează după un acord din septembrie dintre negociatorii PE şi ai Consiliului UE privind desemnarea noului şef al Parchetului European în persoana Laurei Codruţa Kovesi. Echipa de negociere a Parlamentului a susţinut-o pe Laura Codruţa Kovesi în timpul negocierilor, precizează instituţia.
"După validarea ei de astăzi, dna Kovesi poate începe mandatul său de 7 ani. Consiliul a validat acordul anterior în această săptămână", se mai menţionează în comunicatul PE.
Consiliul Uniunii Europene a validat formal la 14 octombrie numirea procurorului român Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european.
Dna Kovesi a fost selectată de pe o listă scurtă de trei candidaţi propuşi de un comitet de selecţie independent şi în urma unei cereri deschise de candidaturi. În cursa pentru acest post s-au mai aflat francezul Jean-Francois Bohnert şi germanul Andres Ritter.
În calitate de primul procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a Biroului Procurorului Public European (EPPO) şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.
''Consiliul va continua să monitorizeze crearea biroului pentru a asigura un EPPO eficient şi efectiv care devine un pilon al luptei contra corupţiei şi fraudei cu fonduri UE'', a declarat ministrul finlandez al justiţiei, Anna-Maja Henriksson, în calitate de preşedinte al Consiliului UE.
Procurorul-şef european va organiza activitatea EPPO, instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.
De asemenea, procurorul-şef european va reprezenta EPPO în contactele cu instituţiile UE, statele membre şi ţările terţe. Va avea doi adjuncţi şi va prezida colegiul procurorilor, proveniţi din toate ţările participante, care va fi responsabil de definirea strategiei şi a regulamentului intern şi de asigurarea coerenţei între diferite cazuri şi în cadrul aceluiaşi caz.
EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi se aşteaptă să fie operaţional la sfârşitul anului 2020.
Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania). Cele cinci state care nu participă încă - Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca - se vor putea alătura în orice moment.
Dna Kovesi, cetăţean român, este în prezent procuroare în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. În cursul carierei sale în România, a ocupat diverse funcţii de procuror, se spune în comunicatul publicat la 14 octombrie de Consiliul Uniunii Europene.
"excerpt": "Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European a făcut miercuri ultimul pas pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi drept primul procuror-şef european, a anunţat PE într-un comunicat oficial.",
"creationDate": "2019-10-18",
"permalink": "https://ednh.news/ro/a-fost-finalizat-procesul-de-numire-a-primului-procuror-sef-european/",
"language": "ro",
"categories": "News",
"media": "Infographic|Photo",
"imageFeatured": "https://ednh.news/wp-content/uploads/2019/10/Laura-Kodruta-Kovesi-foto-AGERPRES.png",
"status": "publish",
"authorId": "23",
"author": "agerpres"
}