Bruxelles - Eurofobii ar urma să înregistreze progrese la apropiatele alegeri europene de la sfârşitul lunii mai, însă marile familii pro-UE vor rămâne majoritare, relevă primele proiecţii referitoare la viitoarea componenţă a Parlamentului European (PE), făcute publice luni de acest for pe baza coroborării mai multor sondaje.

Scrutinul care se va desfăşura între 23 şi 26 mai va fi "unul din exerciţiile democratice cele mai importante din lume", a afirmat purtătorul de cuvânt al PE, prezentând aceste cifre la Bruxelles.

Noii eurodeputaţi, care vor contribui la deciderea legislaţiilor din Uniunea Europeană timp de cinci ani, vor avea şi responsabilitatea de a-l alege pe succesorul lui Jean Claude Juncker în fruntea următoarei Comisii Europene.

Cele două mari familii politice din hemiciclul european, PPE (Partidul Popular European, dreapta) şi social-democraţii, vor pierde 34, respectiv 51 de locuri. Îşi vor menţine totuşi principalele grupuri, cu 183 şi 135 de locuri respectiv, într-un Parlament diminuat din cauza Brexitului la 705 locuri prevăzute, de la 751 în prezent.

Liberalii din ALDE, al patrulea grup în actualul legislativ, ar urma să devină cea de a treia forţă în Parlamentul European, cu 75 de locuri faţă de 68 acum, devansându-i pe conservatorii din ECR, care vor rămâne cu 51 de locuri în loc de 75, în urma plecării conservatorilor britanici.

Familia liberală ar putea ajunge chiar la 93 de mandate, dacă i se vor alătura eurodeputaţii francezi din LREM (La Republique en Marche), ale cărei rezultate în Franţa sunt foarte apropiate de cele ale listei Adunării Naţionale (RN, fostul Front Naţional, extrema dreaptă), creditată cu 21 de locuri, conform sondajului luat în calcul în proiecţiile PE.

Un alt mare câştigător al scrutinului din mai va fi, conform acestor previziuni, grupul eurosceptic ENL (Europa Naţiunilor şi Libertăţilor), la care participă în prezent RN a Marinei Le Pen: acesta va câştiga 22 de mandate (ajungând la 59 de la 37), rândurile sale urmând să fie întărite în special de 27 de eurodeputaţi proveniţi din formaţiunea italiană Liga.

Partidul vicepremierului şi ministrului de interne italian Matteo Salvini urmează să-şi crească astfel în mod considerabil influenţa în Parlamentul European, unde în momentul de faţă numără doar şase reprezentanţi, şi ar urma chiar să devină al doilea partid naţional cel mai bine reprezentat în PE, în urma conservatorilor germani din CDU/CSU (Uniunea Creştin Democrată şi formaţiunea soră din Bavaria, Uniunea Creştin Socială), care sunt membri ai PPE.

Verzii, care au actualmente 52 de mandate, nu vor mai avea decât 45 în noul Parlament European. Stânga radicală GUE/NGL ar urma să piardă la rândul ei 6 locuri (de la 52 la 46).

Aceste prime proiecţii publicate de PE, care vor fi actualizate la fiecare 15 zile, au fost realizate prin compilarea de sondaje privind intenţiile de vot realizate în 27 de ţări care vor mai fi membre ale Uniunii Europene la sfârşitul lunii mai a.c., în cazul în care Brexitul se va produce la 29 martie, aşa cum este încă prevăzut.

Parlamentul European are la bază principiul că grupurile politice sunt formate în continuare la fel ca până acum, din eurodeputaţi proveniţi din aceleaşi partide naţionale.

Rezultatele prezentate nu ţin cont, de exemplu, de impactul pe care l-ar putea avea venirea de eurodeputaţi proveniţi din formaţiuni politice noi din statele membre, care îşi vor alege ulterior alianţele politice pentru a avea o voce la nivel european.