Ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Manuel Larrotcha, spune că violenţa împotriva femeilor reprezintă o adevărată "pandemie" şi susţine educarea copiiilor, atât la şcoală, cât şi acasă, astfel încât aceştia să înţeleagă că astfel de agresiuni sunt "incompatibile" cu decenţa.

"Violenţa împotriva fetelor şi femeilor este o pandemie globală, este cea mai frecventă încălcare a drepturilor omului. Am fost crescut într-o familie în care femeile erau mult mai bine reprezentate. Am fost crescut să ştiu că toate fiinţele umane sunt egale şi se bucură de aceleaşi drepturi. Nu putem tolera bătăile, doar pentru că victimele sunt femei. (...) În opinia mea, trebuie întreprins un efort deosebit în domeniul educaţiei. Trebuie să îi învăţăm pe copii şi la şcoală, şi acasă că violenţa împotriva femeilor este ceva incompatibil cu decenţa, cu demnitatea şi cu societăţile civilizate", a spus ambasadorul la seminarul "Violenţa de gen: spectru, consecinţe, răspunsuri", eveniment care a avut loc în contextul Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor.

Mihaela Andreianu, secretar de stat la Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), a precizat că în ultimul an, în România, au fost emise 6.581 de ordine de protecţie provizorii, în baza prevederilor Legii 174/2018.

"Putem afirma că această măsură, aplicabilă din decembrie 2018, şi-a dovedit eficienţa în practică. De la intrarea în vigoare a acesteia şi până la finele lunii noiembrie un număr de 6.581 de ordine de protecţie provizorii au fost emise, conform datelor oferite de IGPR. La nivelul Ministerului Muncii şi al Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi au fost promovate noile măsuri de protecţie prin intermediul liniei telefonice gratuite cu acoperire naţională, destinată victimei violenţei domestice", a precizat ea.

Iulia Scântei, vicepreşedinte al Comisiei juridice din Senat, a pledat pentru introducerea de măsuri de monitorizare electronică a agresorilor în cazul cărora s-a emis ordin de restricţie, în condiţiile în care actele de violenţă domestică au gradul cel mai mare de recidivă.

"Până să ajungă poliţistul la un apel 112, să intervină, victima devine din nou victimă a unor acte de violenţă. (...) Nu am reuşit să găsim o soluţie, aceea a implementării (...) în România a unui sistem de supraveghere electronică a agresorilor, care să completeze de fapt partea normativă, care e până la urmă una scriptică", a punctat senatoarea.

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Michele Ramis, a remarcat progresele realizate în ultimii ani la nivel internaţional în ceea ce priveşte conştientizarea problemelor pe care le implică violenţa domestică şi a menţionat că în prezent ţara sa deţine preşedinţia grupului G7, promovând o diplomaţie "menită să combată violenţa împotriva femeilor".

"Acum zece ani nu prea se discuta despre această chestiune. Era un tabu, era multă tăcere în jurul acestei probleme. Acum zece ani avea loc începutul negocierilor pentru Convenţia de la Istanbul. Şi iată unde ne aflăm acum: societatea s-a mobilizat, a creat un impuls deosebit şi a dus la conştientizarea problemei. Tăcerea a fost spartă, victimele vorbesc, iar autorităţile şi-au dat seama cât de mare este această problemă", a precizat ea.

Ambasadorul SUA, Hans Klemm, a arătat că violenţa împotriva femeilor este un fenomen care afectează numeroase ţări şi a subliniat importanţa unui efort de conştientizare.

"Multă vreme în Statele Unite se considera că această infracţiune este una ascunsă, care are loc în tăcere şi care se întâmplă în casele oamenilor. Încă din anii '90 s-au depus eforturi deosebite. (...) În ţara mea se consideră deja că e o problemă socială foarte gravă şi trebuie combătută la nivel statal, local şi federal. În primul rând trebuie conştientizată problema. Cum o putem face? Ascultându-le pe victime. Ambasada SUA, prin intermediul American Corner, a realizat mai multe interviuri cu tinere românce care au avut curajul să îşi povestească drama", a declarat el.

Reprezentanta Girls Up, Diana Apostol, a subliniat importanţa orelor de educaţie sexuală în şcoli, adăugând că, în lipsa acestora, una dintre sursele de educaţie foarte răspândite devine pornografia, "de unde copiii desprind o imagine falsă asupra sexului, necunoscând principii precum necesitatea consimţământului".

"Am observat că există multe persoane care nu înţeleg necesitatea consimţământului, nereuşind astfel să distingă diferenţele dintre sex şi viol. (...) Prea mulţi oameni încearcă să identifice consimţământul unei victime în stilul de viaţă al acesteia, în felul cum se îmbracă sau ipostaza în care se afla în momentul abuzului. Faptul că nu învăţăm ce este consimţământul şi, în consecinţă, ce este violul duce la cazuri tragice. În momentul de faţă, jumătate dintre români consideră că violul poate fi justificat în anumite cazuri", a spus Diana Apostol.

Reprezentanta e-Romnja, Georgiana Lincan, a afirmat că "violenţa nu are culoare" şi a atras atenţia asupra faptului că femeile de etnie romă sunt descurajate să depună plângere, pe motiv că ele ar fi "obişnuite'' cu violenţa.

"Nimeni nu este obişnuit să trăiască într-o situaţie de violenţă. Atât femeile rome, cât şi cele ne-rome au nevoie de acelaşi acces la servicii, la poliţie, la justiţie. Atunci când femeile rome ajung să apeleze le servicii, fie la poliţie, fie ajung să meargă în instanţă, apar probleme, deoarece din păcate multe ne confruntăm cu un rasism instituţional şi, de multe ori, femeile rome, când vine vorba despre violenţă, sunt descurajate să depună plângere şi li se spune: 'Voi sunteţi obişnuite, aşa este la voi'. Nu, nimeni nu este obişnuit, nimeni nu îşi doreşte să trăiască într-o relaţie de violenţă", a precizat Lincan.