Aproape 230.000 de tone de deşeuri de plastic ajung în fiecare an în Marea Mediterană, cifră care s-ar putea dubla până în anul 2040 în lipsa unor măsuri "ambiţioase", a avertizat marţi Uniunea Internaţionala pentru Conservarea Naturii (IUCN).

Egiptul, cu 74.000 de tone deversate anual, Italia (34.000 tone pe an) şi Turcia (24.000 tone pe an) sunt ţările care aruncă cea mai mare cantitate de obiecte de plastic în Mediterană, potrivit unui nou raport al IUCN.

Pentru acest studiu, au fost luate în considerare 33 de ţări, parte din bazinul hidrologic care se varsă în Marea Mediterană. Din cauza densităţii mari a populaţiei din zonele de coastă şi de pe malurile râurilor care se varsă în Marea Mediterană, dar şi a poziţiei geografice, spaţiul fiind semi-închis, această zona este considerată "cel mai afectat mediu din lume în ceea ce priveşte poluarea cu plastic" şi "este predispusă la acumularea de plastic", se arată în studiu.

În ceea ce priveşte cantitatea de plastic pe cap de locuitor, Muntenegru (8 kilograme pe persoană pe an), Bosnia-Herţegovina şi Macedonia de Nord (ambele cu 3 kilograme pe an pe persoană) sunt în frunte.

În total, "aproximativ 229.000 de tone de deşeuri din plastic sunt deversate anual în Marea Mediterană - echivalentul a peste 500 de containere de transport (de mărfuri - n.a.) pe zi", a indicat IUCN într-un comunicat, precizând că gestionarea deficitară a deşeurilor reprezintă cauza pentru care 94% din plastic ajunge în mare.

Potrivit estimărilor studiului, cele 229.000 de tone de plastic ce ajung în mare într-un an, sunt alcătuite în proporţie de 94% din obiecte mari de plastic (macroplastic) şi 6% din microparticule de plastic (microplastic).

Fără o intervenţie semnificativă, această poluare va continua să se înrăutăţească, dublându-se şi ajungând la 500.000 de tone până în 2040", estimează organizaţia, precizând că sunt necesare "măsuri ambiţioase, care depăşesc angajamentele actuale" din partea statelor.

"Poluarea cu plastic reprezintă o sursă de deteriorare pe termen lung a ecosistemelor terestre şi marine şi a biodiversităţii", afectând în special "animalele marine care pot rămâne captive sau pot înghiţi deşeurile de plastic şi pot muri de epuizare şi de foame", a reamintit Minna Epps, director în cadrul Programului marin şi polar al IUCN, organizaţie cunoscută pentru "Lista roşie", o clasificare de referinţă cu speciile aflate pe cale de dispariţie.

Potrivit raportului, o mai bună gestionare a deşeurilor în cele mai poluante o sută de oraşe ar putea reduce cantitatea de plastic care ajunge în Marea Mediterană cu 50.000 de tone pe an. De asemenea, interzicerea utilizării anumitor produse, cum ar fi pungile de plastic, ar preveni riscul ca alte 50.000 de tone de deşeuri să ajungă în ape.

"Guvernele, sectorul privat, institutele de cercetare, (...) companiile şi consumatorii trebuie să colaboreze pentru a regândi procesele şi lanţurile de aprovizionare, să investească în inovaţie şi să adopte moduri de consum durabile şi practici îmbunătăţite de gestionare a deşeurilor pentru a stopa fluxul de contaminare cu plastic", a insistat Antonio Troya, directorul Centrului de Cooperare pentru Mediterana al IUCN, cu sediul în Malaga, în sudul Spaniei.