Utilizarea conţinutului este gratuită, dar se aplică restricţii de utilizare. Vă rugăm să vizitaţi secţiunea FAQ pentru a afla condiţiile de utilizare.
Făcând clic pe download/embed, confirmaţi că aţi citit şi sunteţi de acord să respectaţi termenii de utilizare.
Download

Cum se descurcă Europa cu obiectivele privind energiile regenerabile

Utilizarea energiilor regenerabile (hidro, energie eoliană şi fotovoltaică) în Uniunea Europeană a ajuns la 17,5% în 2017, ceea ce permite blocului comunitar să îşi atingă obiectivul privind o utilizare de 20% în 2020.

Fiecare stat membru UE are propria sa ţintă de utilizare a energiilor regenerabile, ţintă care variază între 0 şi 49% în funcţie de situaţia şi potenţialul fiecărei ţări.

Potrivit Eurostat, 11 state membre UE, printre care se numără şi România, şi-au atins deja obiectivele naţionale pe care şi le-au fixat în cadrul strategiei Europa 2020 cu privire la ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie. Însă având în vedere că ţinta pentru anul 2030 este de 32%, Eurostat subliniază că "deşi pe ansamblu, UE este pe cale să îşi atingă obiectivele asumate pentru 2020, unele state membre vor fi nevoite să facă eforturi suplimentare pentru a-şi respecta obligaţiile".

Suedia: campioana Europei

EDNH susţine că liderii la nivel european în domeniul energiilor regenerabile sunt statele nordice: Suedia, Finlanda şi Danemarca. Agenţia Internaţională a Energiei susţine că începând din 2012 mai mult de jumătate din energia consumată în Suedia a provenit din surse regenerabile. Acest lucru se datorează în principal energiei hidroelectrice, care asigură mai mult de 40% din producţia naţională de electricitate. În plus, suedezii folosesc în principal biocombustibili pentru încălzirea locuinţelor.

De asemenea, Danemarca, o ţară care mult timp a fost dependentă de importurile de energie, obţine în prezent 43% din energia electrică de pe urma centralelor eoliene, după ce investiţiile demarate la finele anilor 1970 au dus la închiderea treptată a termocentralelor pe bază de cărbune.

Utilizarea conţinutului este gratuită, dar se aplică restricţii de utilizare. Vă rugăm să vizitaţi secţiunea <a href="https://ednh.news/ro/faq" target="_blank">FAQ</a> pentru a afla condiţiile de utilizare.<br/>Făcând clic pe download/embed, confirmaţi că aţi citit şi sunteţi de acord să respectaţi termenii de utilizare.

Olanda: rămane în urmă

La polul opus, Olanda şi Luxemburg sunt statele membre UE cu cel mai redus consum de energie regenerabilă, 6,6% respectiv 6,4% din consumul final brut de energie. În pofida investiţiilor în parcuri eoliene offshore, Olanda este departe de a-şi atinge obiectivele pe care şi le-a asumat pentru 2020. Aceasta în condiţiile în care o parte din teritoriul Olandei este sub nivelul mării, ceea ce o face vulnerabilă la condiţiile schimbărilor climatice. În 2015 însă Olanda a fost una din primele ţări în care justiţia a dat un verdict într-un dosar care legătură cu schimbărilor climatice, un tribunal ordonând statului olandez să reducă emisiile naţionale de gaz cu efect de seră cu cel puţin 25% până în 2020.

Utilizarea conţinutului este gratuită, dar se aplică restricţii de utilizare. Vă rugăm să vizitaţi secţiunea <a href="https://ednh.news/ro/faq" target="_blank">FAQ</a> pentru a afla condiţiile de utilizare.<br/>Făcând clic pe download/embed, confirmaţi că aţi citit şi sunteţi de acord să respectaţi termenii de utilizare.

Franţa: preferinţa pentru energia nucleară

Inspirate de decizia tribunalului olandez, patru ONG-uri de mediu din Franţa au dat în judecată Guvernul francez în luna martie pentru că nu şi-a respectat angajamentele privind combaterea schimbărilor climatice. În 2017, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Franţei a fost de 16,3% faţă de o ţintă de 23% asumată pentru 2020. Franţa a preferat să investească în energie nucleară, care în prezent asigură peste 70% din producţia de electricitate. Însă Guvernul de la Paris s-a angajat să închidă 14 reactoare nucleare până în 2035 şi de asemenea să închidă patru termocentrale până în 2022, cu condiţia că va putea să-şi asigure aprovizionarea cu electricitate.

Franţa intenţionează să închidă 14 reactoare nucleare până în 2035.

Germania: între cărbune şi vânt

În ceea ce priveşte Germania, prima economie europeană, energia regenerabilă a reprezentat 15,5% din consumul final brut de energie în 2017, ţinta pentru 2020 fiind de 18%. Cărbunele rămâne piatra de temelie a politicii energetice a Germaniei, în parte şi ca urmare a deciziei din 2011 a Guvernului de la Berlin de a închide toate centralele nucleare până în 2022. Cărbunele este responsabil pentru 37% din producţia de electricitate a Germaniei şi peste 30% din energia termică.

Cea mai mare economie a Europei intenţionează să elimine treptat cărbunele pentru a-şi respecta angajamentele privind reducerea emisiilor poluante. O nouă lege cadru pentru protejarea climei este aşteptată în 2019.