Componenţa noului Parlament European (legislatura a 9-a, 2019-2024) se conturează tot mai clar, cu grupul Partidului Popular European şi cel al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor însumând aproape jumătate din totalul locurilor, deşi numărul mandatelor deţinute de fiecare dintre acestea a scăzut faţă de legislatura precedentă.

Numărul total al deputaţilor europeni nu poate depăşi 751 (750 plus preşedintele). Numărul deputaţilor din fiecare ţară este, în principiu, proporţional cu populaţia sa, dar în practică se aplică sistemul "proporţionalităţii degresive": nicio ţară nu poate avea mai puţin de 6 parlamentari sau mai mult de 96. Membrii Parlamentului European sunt repartizaţi în funcţie de afilierea politică, nu de naţionalitate.

Rezultatele scrutinului din 23-26 mai 2019 publicate pe site-ul legislativului de la Bruxelles sunt încă provizorii. Acestea sunt prezentate pe baza structurii Parlamentului care şi-a încheiat mandatul, iar partidele naţionale reprezentate deja în PE sunt plasate în acelaşi grup politic din care au făcut parte în legislatura dinaintea scrutinului (a 8-a).

Conform actualizării din 26 iunie, rezultate oficiale (adică rezultatele definitive anunţate de autoritatea electorală oficială a statului şi validate de autoritatea legislativă naţională) sunt disponibile în 11 ţări - Austria, Belgia, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Spania şi Ungaria. În restul ţărilor, rezultatele afişate pe site-ul PE sunt finale, adică cele publicate de autoritatea electorală oficială a statului respectiv după numărarea tuturor voturilor.

            Locuri în funcţie de grup politic şi ţară

rezultate-provizorii.png

Datele provizorii disponibile la nivelul UE, prezentate pe baza structurii Parlamentului care îşi încheie mandatul, arată că grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) (PPE) este în continuare cel mai mare, cu 182 de deputaţi din totalul de 751 de locuri (faţă de 216 deputaţi în legislatura precedentă). Ţările cu cei mai mulţi deputaţi afiliaţi acestui grup sunt Germania (29 din totalul de 96), România (14 din 32), Austria (7 din 18) şi Bulgaria (7 din 17). Estonia şi Regatul Unit nu au niciun reprezentant în grupul PPE. Cei 14 deputaţi români afiliaţi acestui grup provin de la PNL - 10, UDMR - 2 şi PMP - 2. Cea mai mare delegaţie din acest grup aparţine Germaniei.

Al doilea mare grup din noua legislatură este grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D), cu 154 de deputaţi (faţă de 185 de locuri în legislatura precedentă). Ţara care a dat cei mai mulţi deputaţi afiliaţi acestui grup este Spania (20 din 54), care are cea mai numeroasă delegaţie, iar Cehia şi Irlanda nu au niciun reprezentant. Din România 10 deputaţi sunt afiliaţi acestui grup, provenind de la PSD (8) şi PRO România (2).

Al treilea grup ca mărime din noul Parlament European este grupul Renew Europe (format din fosta Alianţă a Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa + Renaissance + USR PLUS, redenumit în noua legislatură, incluzând şi formaţiunea USR PLUS din România şi Renaissance din Franţa), cu 108 deputaţi (faţă de 69 de locuri în legislatura precedentă). Cehia şi Danemarca au dat acestui grup cei mai mulţi deputaţi din totalul lor, 6 din 21, respectiv 5 din 13. Delegaţiile cele mai mari din acest grup sunt cele ale Franţei (21 de deputaţi) şi Regatului Unit (16), însă un număr şi mai mare de deputaţi din aceste ţări sunt afiliaţi altor grupuri politice din PE. România are 8 parlamentari (Alianţa 2020 USR PLUS) afiliaţi la Renew Europe, grup în care şapte ţări membre nu au niciun reprezentant. Este vorba de Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia.

Al patrulea după numărul de parlamentari afiliaţi este grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Verts/ALE), cu 75 de mandate (faţă de 52 în legislatura precedentă), cei mai mulţi provenind din Germania - 25 (nefiind însă cel mai mare număr de deputaţi din această ţară deţinut de un grup politic). Franţa şi Regatul Unit sunt şi ele reprezentate de câte 12, respectiv, 11 eurodeputaţi.

În ceea ce priveşte Grupul Identitate şi Democraţie (succesorul Grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii - ENL), acesta are acum 73 de deputaţi (faţă de 36 în legislatura precedentă). Cele mai mari delegaţii din acest grup aparţin Italiei (28 de deputaţi) şi Franţei (22).

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE) are 62 de deputaţi (faţă de 77 în legislatura precedentă). Aproape jumătate dintre aceştia (26) sunt polonezi şi formează cea mai mare delegaţie a grupului.

Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (EFDD) are deputaţi din doar trei ţări (Germania, Italia şi Regatul Unit), ocupând 43 de locuri în hemiciclu (faţă de 42 în legislatura precedentă). Delegaţia Regatului Unit este cea mai mare - 29 de europarlamentari.

Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) are acum 41 de deputaţi (faţă de 52 în legislatura precedentă). 14 ţări au politicieni în acest grup.

În noua legislatură şapte deputaţi sunt nou-aleşi care nu fac parte din niciun grup politic al Parlamentului care îşi încheie mandatul. De asemenea, şapte sunt neafiliaţi (faţă de 20 în legislatura precedentă).

Din rezultatele provizorii publicate pe site-ul www.election-results.eu se mai observă că deputaţii care reprezintă Malta (în total 6) sunt distribuiţi în doar două grupuri politice - PPE şi S&D. Malta are cel mai mic număr posibil de europarlamentari, la fel ca Cipru, Estonia şi Luxemburg. La polul opus, cu cea mai fragmentată reprezentare, se situează Germania cu cei 96 de de deputaţi ai ei, împărţiţi între şapte grupuri politice, precum şi la categoriile neafiliaţi şi nou-aleşi. Germania este singura ţară membră a UE cu numărul maxim de europarlamentari.

            Rată de participare

În ceea ce priveşte rata de participare la alegerile din luna mai, conform aceloraşi rezultate provizorii, aceasta a fost de 50,62%, mai ridicată decât la alegerile europene din 2014, când procentul a fost de 42,61%, cel mai mic din 1979, când europarlamentarii au fost aleşi pentru prima dată prin vot direct. Înainte de introducerea alegerilor directe, deputaţii din Parlamentul European erau desemnaţi de fiecare dintre parlamentele naţionale ale statelor membre.

La nivelul Uniunii Europene, în 2019 participarea la vot a crescut faţă de scrutinul precedent în 20 de ţări membre, cele mai notabile diferenţe înregistrându-se în Spania (de la 43,81% în 2014 la 60,73% în 2019), România (de la 32,44% în 2014 la 51,07% în 2019), Ungaria (de la 28,97% în 2014 la 43,36% în 2019) şi Austria (de la 45,39% în 2014 la 59,80% în 2019).

Ţările în care electoratul s-a prezentat la urne în număr mai mic decât în 2014 au fost Belgia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Grecia, Portugalia, Malta şi Bulgaria.

De la primul scrutin european de acum 40 de ani, cea mai mare rată de participare la nivelul UE a fost de 61,99% la scrutinul de acum 40 de ani, când Uniunea Europeană avea doar nouă ţări membre. De atunci, prezenţa la urne a scăzut constant la fiecare scrutin, ajungând în 2014 la cel mai mic nivel.

            Etapele următoare

Înainte de prima sesiune plenară a noii legislaturi, programată pentru perioada 2-4 iulie, deputaţii europeni decid cărui grup politic să se alăture sau dacă să rămână neafiliaţi. În cea de-a opta legislatură au fost opt grupuri politice: grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) (PPE), grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D), grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa + Renaissance + USR PLUS (ALDE&R), grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Verts/ALE), grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE), grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENL), grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (EFDD), grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL). În Parlamentul European legislatura a 8-a (2014-2019), care a avut 749 de locuri, 20 de deputaţi au fost neafiliaţi.

Tot înainte de prima sesiune plenară, pe parcursul lunii iunie, preşedintele Consiliului European se consultă cu Parlamentul European în privinţa posibililor candidaţi pentru preşedinţia Comisiei Europene, luând în considerare rezultatele alegerilor europene. În urma consultării, preşedintele Consiliului European propune un candidat Consiliului European, care va lua o decizie cu majoritate calificată (55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE). Preşedintele Comisiei va fi votat de Parlamentul European în cadrul sesiunii plenare din 2 iulie, fiind necesar votul majorităţii membrilor (cel puţin 376). În aceeaşi sesiune plenară, deputaţii europeni îşi vor alege preşedintele, 14 vicepreşedinţi şi 5 chestori. Va fi decis de asemenea numărul de membri ai comisiilor şi subcomisiilor permanente, lansând astfel cea de-a noua legislatură. În săptămânile ce vor urma, comisiile vor organiza primele reuniuni pentru a-şi alege preşedinţii şi vice-preşedinţii.

În septembrie-octombrie, ţările membre adoptă o listă de comisari candidaţi de comun acord cu preşedintele ales al Comisiei şi au loc audierile comisarilor desemnaţi de către comisiile parlamentare competente în domeniile de activitate care vor intra în portofoliul lor. În octombrie-noiembrie Parlamentul European votează noua componenţă a Comisiei, cu majoritatea voturilor exprimate. Va urma apoi inaugurarea noii Comisii, care ar trebui să-şi înceapă activitatea la 1 noiembrie.

 {
 "excerpt": "Componenţa noului Parlament European (legislatura a 9-a, 2019-2024) se conturează tot mai clar, cu grupul Partidului Popular European şi cel al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor însumând aproape jumătate din totalul locurilor, deşi numărul mandatelor deţinute de fiecare dintre acestea a scăzut faţă de legislatura precedentă.",
 "creationDate": "2019-06-28",
 "permalink": "https://ednh.news/ro/grupurile-principale-din-pe-isi-mentin-statutul-dupa-alegeri-dar-au-mai-putine-locuri/",
 "language": "ro",
 "categories": "Alegeri|News",
 "media": "Infographic|Photo",
 "imageFeatured": "https://ednh.news/wp-content/uploads/2019/06/Foto-AGERPRES.png",
 "status": "publish",
 "authorId": "23",
 "author": "agerpres"
}