Investiţiile chineze în Europa: O poveste despre bani lichizi şi preocupări

Paris – Firmele chineze au plasat în Europa cel puţin 145 miliarde de euro (164 miliarde dolari) începând din 2010, dar investiţiile au încetinit recent în timp ce mai multe guverne europene au înăsprit regulile privind achiziţiile efectuate de firme străine.

În timp ce preşedintele Xi Jinping efectuează o vizită crucială în Europa promovând proiectul chinez noul Drum al Mătăsii, UE rămâne divizată în legătură cu cea mai bună abordare faţă de Beijing.

– Febra achiziţiilor –

Investiţiile chineze directe în Uniunea Europeană în 2010 au totalizat doar 2,1 miliarde de euro. Ele au urcat rapid la 20,7 miliarde în 2015 şi apoi au sărit la 37,2 miliarde în 2016, potrivit unui studiu efectuat de Rhodium Group, în timp ce firmele chineze au prins cheful de achiziţii.

Compania suedeză Volvo Cars, producătorul italian de anvelope Pirelli, grupul francez de vacanţă Club Med şi producătorii germani de scule Kuka şi KraussMaffei au trecut toate în mâinile chinezilor în acest deceniu.

Investiţiile chineze în UE în perioada 2010-2018

Dar volumul investiţiilor chineze a scăzut din 2016, la 29,1 miliarde în 2017 şi 17,3 în 2018.

Autorii studiului explică această reducere prin limitarea de către Beijing a investiţiilor făcute de firmele supraîndatorate, precum şi înăsprirea reglementărilor în Europa.

 

– Spre Sud şi spre Est –

 

Din 2000, 60% din investiţiile chineze în Europa provin din grupuri controlate de stat.

În timp ce preocupările legate de investiţiile chineze au crescut în Franţa şi Germania, în ţările din sudul şi estul Europei acestea încă sunt binevenite.

Roma este pregătită să se implice în proiectul Chinei noul Drum al Mătăsii, un proiect de infrastructură de 1 trilion de dolari, urmând alte ţări din UE precum Grecia, Ungaria, Polonia şi Portugalia.

Atena şi-a cedat portul-cheie Pireu gigantului chinez de transport marfă Cosco, care controlează şi porturile de containere din Valencia şi Bilbao în Spania.

 

– Parisul, Berlinul – protectoare –

 

Portugalia şi-a consolidat legăturile cu China în timpul crizei financiare, investiţiile chineze crescând la 6 miliarde de euro, potrivit Rhodium, în timp ce firmele chineze au făcut acolo investiţii în cea mai importantă bancă privată, o firmă de asigurări şi operatorul reţelei de electricitate.

Lisabona nu s-a opus când grupul chinez Three Gorges a încercat să preia cea mai mare companie energetică din ţară, Energias de Portugal (EDP).

Noul Drum al Mătăsii, un proiect chinez de infrastructură de drumuri, căi feroviare şi maritime

În Republica Cehă, în timpul unei vizite a lui Xi în 2016, s-au încheiat acorduri pentru investiţii masive ale companiei din domeniul energiei CEFC în firme media, o companie aeriană şi un club de fotbal. Proprietarul CEFC Ye Jianming a fost numit consilier economic al preşedintelui ceh Milos Zeman.

În februarie, Parlamentul European a dat undă verde unui nou cadru de examinare a preluărilor străine în sectoarele strategice ale Europei, iar statele membre au ajuns la un acord asupra măsurii în această lună.

Promovată de Franţa, Germania şi iniţial de Italia, măsura a fost un răspuns la preocupările că firmele străine „înşfacă” tehnologiile cheie.

Deşi statele membre ale UE deţin dreptul deciziei finale, ele vor trebui să furnizeze, în anumite condiţii, informaţii privind investiţiile străine către alte state membre în cazul în care sunt vizate ordinea publică sau securitatea.

Lideri europeni îl salută pe Xi Jinping la Palatul Élysée

Dar în jur de 14 state membre ale UE au deja propriile măsuri de monitorizare a investiţiilor străine, iar regulile sunt înăsprite.

În urma achiziţiei chineze a Kuka, un producător de vârf de roboţi pentru fabrici, Germania a redus de la 25% la 10% pragul de participare la care poate bloca orice investitor străin să cumpere mai multe acţiuni.

 

– SUA avertizează aliaţii –

 

Compania chineză Yantai Tahai a abandonat o încercare de a achiziţiona firma germană de maşini-unelte Leifeld în august, ca urmare a presiunii din partea autorităţilor.

Potrivit Rhodium, aproape jumătate din investiţiile chineze în 2018 au fost în sectoare sensibile.

Comerţul cu bunuri între UE şi China începând din 2014

Statele Unite, care sunt blocate într-un război comercial cu China, şi-au intensificat avertismentele.

Washingtonul a pus o presiune deosebită asupra Germaniei, ameninţând să nu mai facă schimb de informaţii dacă Berlinul lasă să intre echipament chinez în reţelele de telefonie mobilă de generaţie următoare.

De asemenea, Statele Unite şi-au exprimat în mod public în această lună opoziţia faţă de achiziţionarea de către China a Energias de Portugal.

Un oficial al Casei Albe, Garrett Marquis, a postat pe Twitter la începutul acestei luni că „nu este nevoie ca guvernul italian să acorde legitimitate proiectului vanitos chinez de infrastructură”.

De Julien Girault