Utilizarea conţinutului este gratuită, dar se aplică restricţii de utilizare. Vă rugăm să vizitaţi secţiunea FAQ pentru a afla condiţiile de utilizare.
Făcând clic pe download/embed, confirmaţi că aţi citit şi sunteţi de acord să respectaţi termenii de utilizare.
Download

Iohannis: E nevoie de măsuri mai hotărâte astfel încât preţul energiei să fie redus; să despărţim piaţa gazului de piaţa electricităţii

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă că, la nivelul Uniunii Europene este nevoie de măsuri "mai hotărâte" decât până în prezent astfel încât preţul energiei să fie redus, arătând că sancţiunile şi măsurile luate până în prezent au fost bune dar nu s-a reuşit încă o coborâre semnificativă a preţurilor energiei.

''Eu rămân la propunerea mea - să despărţim piaţa gazului de piaţa electricităţii şi cred că din ce în ce mai mulţi din Consiliu sunt de aceeaşi părere. Sper să se convingă şi Comisia că asta este una dintre măsurile care poate să dea rezultate", a susţinut şeful statului, înainte de a participa la reuniunea informală a Consiliului European de la Praga.

Autorităţile caută soluţii la criza energetică

Senatul a adoptat, la jumătatea lunii septembrie, modificări la OUG 119/2022 privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică, fiind lărgită lista celor care beneficiază de preţ plafonat pentru consumul realizat până la 31 august 2023, însă Ordonanţa va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

S-au discutat mai multe variante de acordare, printre care vouchere sau facilităţi pentru familiile cu trei şi mai mulţi copii, aplicarea cea mai simplă fiind principalul criteriu avut în vedere. De asemenea, în noua legislaţie urmează să fie transpuse propunerile şi măsurile stabilite la nivelul Uniunii Europene.

Un amendament la ordonanţă prevede că producătorii trebuie să vândă 70% din producţie prin contracte bilaterale, pragul de decontare de 1.300 de lei/MWh se elimină pentru furnizorii de ultimă instanţă (FUI), cu excepţia clienţilor nou-preluaţi, iar furnizorii care au în portofoliu cel puţin 100.000 de clienţi şi un consum de cel puţin 500 GWh în anul 2021, au obligaţia să încheie contracte la termen de minim trei ani care să acopere 70% din consumul clienţilor lor pentru următorii trei ani.

Preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este de maximum 0,31 lei/kWh în cazul clienţilor casnici şi maximum 0,37 lei/kWh pentru clienţii noncasnici.

Potrivit amendamentelor adoptate de Senat, printre beneficiarii din mediul economic şi din instituţiile publice pentru care energia electrică se facturează cu maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul mediu lunar, se numără întreprinderile mici şi mijlocii, operatorii ce furnizează serviciile de utilităţi publice, operatorii economici din domeniul industriei alimentare, întreprinderile publice care administrează sau gestionează investiţii în domeniul sportului, administratorii parcurilor industriale, producătorii şi distribuitorii de medicamente, farmaciile care utilizează lanţ de frig, lăcaşurile cultelor recunoscute oficial în România.

Pe de altă parte, asociaţiile în domeniu atenţionează că modificările legislative vor avea efecte negative şi spun că facturile la energie şi gaze vor veni cu întârziere, iar oamenii vor trebui să plătească dintr-o singură dată consumul pe două-trei luni. Asociaţiile subliniază că furnizorii de energie nu au timp să modifice softurile conform modificările aduse în Senat şi pledează pentru măsuri de sprijin pentru o serie de consumatori, care au reală nevoie.

"Ca să respecte legea furnizorii vor fi nevoiţi să achiziţioneze energia exact într-un moment de preţuri record. Practic, prin această prevedere legislativă, autorităţile "îngheaţă" pentru 3 ani preţurile uriaşe din prezent! (...) autorităţile statului nu recunosc decât un preţ mediu de 1.300 lei/MWh, potrivit OUG 119/2022", subliniază asociaţiile.

Supra-impozitarea sau "contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică" este criticată şi ea, asociaţiile arătând că ''lasă operatorii care desfăşoară activităţi de tranzacţionare fără bani''. ''Un procent de doar 2% din diferenţa între preţul cu care se achiziţionează energia electrică sau gazele naturale şi cel cu care se vinde nu acoperă costurile''.

Inflaţia creşte; BNR anunţă noi dobânzi

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,32% în luna august a acestui an, de la 14,96% în iulie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au urcat cu 18,22%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 15,98%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,26%, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că instituţia pe care o conduce nu a avut altă soluţie de a tempera creşterea preţului la energie decât ''un tampon de aceeaşi putere, şi anume cursul de schimb valutar.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022.

De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an.

Lemnul, alternativă pentru încălzirea locuinţelor

Explozia preţurilor energiei şi gazului a condus la o cerere crescută pentru resurse alternative, prima opţiune dovedindu-se a fi lemnul de foc şi peleţii. Executivul a decis, în septembrie, plafonarea preţurilor pentru lemn de foc la 400 lei/mc.

Măsura a fost criticată de asociaţiile de profil care susţin că ar putea conduce la efecte nedorite, opuse celor scontate, precum dispariţia comerţului cu lemn de foc paletizat din oferta marilor retaileri, blocaje majore, rezilieri de contracte în segmentul de exploatare, cu efect în crearea unui deficit de resursă de lemn în piaţă. Totodată, printre efectele plafonării preţurilor pentru lemnul de foc se mai află creşterea deficitului de aprovizionare în zonele de câmpie, rezilierea unor contracte, precum şi lipsa furnizorilor pentru instituţiile publice, printre care şcoli şi primării din mediul rural, care încheie contracte de aprovizionare pe SEAP. Mai mult, diferenţele mari de pe piaţa internă şi pieţele europene pentru lemn de foc şi peleţi vor conduce la creşterea exporturilor. Un alt efect va fi şi cel de creştere a evaziunii fiscale, prin încasarea cotei de preţ peste cel plafonat neînregistrat.

Asociaţiile spun că soluţia ar fi asigurarea necesarului de resursă de lemn care să echilibreze cererea şi oferta, ''perfect fezabilă şi sustenabilă pe termen lung'' în condiţiile în care România recoltează comercial 33% din creşterea pădurii, faţă de o medie europeană de 67%.

În instituţii publice centrale şi locale s-a decis, având în vedere creşterea foarte mare a valorii facturilor la energie, aplicarea unor măsuri care să ducă la un consum mai mic.

Astfel, angajaţii nu mai au voie să aprindă luminile în timpul zilei şi sunt obligaţi să reducă temperatura la plecarea din birouri, de la termostatul fiecărui calorifer, pentru a economisi energie şi a reduce facturile la gaz şi curent electric.

O altă măsură luată de autorităţi este reabilitarea energetică a cât mai multor clădiri, administraţiile locale solicitând bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru creşterea eficienţei energetice a câtorva zeci de clădiri în care se află unităţi de învăţământ, blocuri, dar şi sedii administrative ale spitalelor.