Paris - Apariţia unor variante ale noului coronavirus - britanică, sud-africană, braziliană şi, mai nou, indiană - în lumea întreagă ridică multe întrebări. Cu această ocazie, jurnaliştii de la AFP au publicat un rezumat al datelor ştiinţifice cunoscute despre aceste variante şi despre implicaţiile lor asupra pandemiei de COVID-19.

Câte variante sunt cunoscute?

Până în acest moment, trei dintre ele sunt considerate "variante îngrijorătoare" la nivel mondial, potrivit denumirii oficiale date de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS): cele care au fost detectate mai întâi în Anglia, în Africa de Sud şi în Japonia (la călători care veneau din Brazilia, de unde şi numele comun de "varianta braziliană).

În data de 27 de aprilie, cele trei variante virale circulau în cel puţin 139, 87, respectiv 54 de ţări, potrivit OMS. Ele aparţin acestei categorii din cauza transmisibilităţii şi/sau virulenţei lor crescute, care agravează epidemia şi o fac mai greu de controlat, potrivit definiţiei OMS. 

Numărul "variantelor îngrijorătoare" poate să varieze de la o ţară la alta, în funcţie de situaţia locală. De exemplu, Statele Unite numără cinci astfel de variante, conform clasificării realizate de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC): cele trei recunoscute la nivel mondial, plus alte două, detectate iniţial în California.         

Categoria imediat următoare este cea a "variantelor de interes", ale căror caracteristici genetice potenţial problematice justifică o monitorizare a lor.          

Pentru moment, OMS a identificat şapte astfel de variante la nivel mondial, faţă de trei la sfârşitul lunii martie.           

Ultima care a fost adăugată în această categorie, la sfârşitul lunii aprilie, este varianta depistată iniţial în India. Ea stârneşte îngrijorare din cauza degradării rapide a situaţiei sanitare din această ţară.

Celelalte "variante de interes" au fost detectate iniţial în Scoţia, Statele Unite, Brazilia, Franţa (regiunea Bretania) şi Filipine.

Pe lângă aceste două categorii mari, numeroase alte variante circulă în lume, iar comunitatea ştiinţifică încearcă să le depisteze şi să le evalueze.         

  "Săptămânile şi lunile următoare ne vor spune dacă ele vor intra în categoria variantelor îngrijorătoare, care se răspândesc foarte repede, sau dacă vor rămâne variante care circulă fără să facă mult zgomot", a declarat Etienne Simon-Loriere, directorul departamentului de genomică evolutivă a ribovirusurilor (virusuri ARN) din cadrul Institutului Pasteur din Paris.

Indiferent de statutul lor, toate aceste variante sunt clasificate după familie sau "descendenţă". În funcţie de mutaţiile pe care le dobândesc, ele ocupă un loc bine stabilit în arborele genealogic al virusului SARS-CoV-2 original.

Fişier de informaţii despre varianta indiană a SARS-Cov-2

grafic-1-ro.png

De ce apar variantele virale ?

În sine, apariţia variantelor nu reprezintă deloc o surpriză. Este vorba despre un proces natural, întrucât virusul dobândeşte mutaţii de-a lungul timpului, pentru a-şi asigura supravieţuirea.

"Toate virusurile, inclusiv SARS-CoV-2, se modifică odată cu trecerea timpului şi acest lucru duce la apariţia noilor variante, dintre care cele mai multe nu au însă un impact în termeni care ţin de sănătatea publică", a subliniat OMS.        

Totul depinde într-adevăr de mutaţiile pe care le poartă.

Astfel, o mutaţie denumită N501Y, comună variantelor britanică, sud-africană şi braziliană, este bănuită că le-ar face mai transmisibile. Iar variantele sud-africană şi braziliană poartă o altă mutaţie, E484K, suspectă pentru slăbirea imunităţii dobândite fie în urma unei infectări anterioare (incluzând deci o posibilitate crescută de reinfectare), fie prin vaccinare.          

Pentru publicul larg, este dificil să le înţeleagă, mai ales că aceste variante au denumiri foarte tehnice, fără o armonizare internaţională. De exemplu, varianta engleză se numeşte 501Y.V1 sau VOC202012/01 şi aparţine familiei B.1.17.

Termenii "varianta engleză, sud-africană, braziliană sau indiană" sunt deci mai uşor de înţeles pentru persoanele care nu sunt specialişti, dar oamenii de ştiinţă nu apreciază deloc aceşti termeni, considerându-i stigmatizanţi pentru ţările lor.

Fişier de informaţii despre variantele COVID-19 braziliană și britanică

[btx_gallery images="133843,133861"]Insert gallery caption[/btx_gallery]

Mai contagioase?              

Există un consens în ceea ce priveşte subiectul celor trei "variante îngrijorătoare".

Însă el se bazează pentru moment doar pe date epidemiologice: cercetătorii observă viteza cu care se propagă aceste variante şi, pe baza ei, deduc cu cât sunt ele mai contagioase.       

Metoda nu permite obţinerea unei cifre categorice, întrucât rezultatele pot să varieze în funcţie de măsurile de restricţie adoptate în regiunile vizate.                

În baza mai multor studii, OMS a ajuns la concluzia că varianta britanică este cu 36%-75% mai contagioasă. Într-o conferinţă de presă organizată la sfârşitul lunii martie, reprezentanţii OMS au citat totodată un studiu realizat în Brazilia, conform căruia varianta braziliană ar putea fi de 2,5 ori mai transmisibilă.             

Aceleaşi bănuieli planează şi asupra variantei indiene, de această dată din cauza "combinaţiei dintre două mutaţii deja cunoscute, dar care nu au mai fost asociate până acum", notează Consiliul Ştiinţific care consiliază Guvernul francez. Această caracteristică ar putea să îi confere "o transmisibilitate crescută, dar acest lucru rămâne de dovedit în plan epidemiologic", a subliniat acelaşi Consiliu într-un raport publicat la sfârşitul lunii aprilie.                

Alţi parametri ar putea explica agravarea situaţiei epidemiologice observată în această perioadă în India. Potrivit OMS, ea ar putea fi parţial explicată prin "marile adunări de populaţii în timpul sărbătorilor culturale şi religioase sau în timpul alegerilor", însoţite de nerespectarea gesturilor-barieră.             

Mai multe echipe de cercetători din lumea întreagă sunt pe cale să analizeze caracteristicile biologice ale principalelor variante, în speranţa de a afla motivele pentru care ele par să fie mai contagioase.                

"Există mai multe ipoteze de studiat: poate că încărcătura virală este mai mare, poate că varianta poate să intre mai uşor în celule sau poate că ea se multiplică mai repede", a declarat Olivier Schwartz, coordonatorul diviziei Virusuri şi Imunitate din cadrul Institutului Pasteur şi care coordonează una dintre aceste echipe.           

Însă acest tip de cercetări necesită timp, iar răspunsurile definitive nu vor fi obţinute imediat.

Distribuţia cazurilor de COVID-19 pe zi pe regiuni în lume

grafic-4-ro.png

Mai periculoase?

Nici în această privinţă nu există o certitudine.           

Varianta britanică este aceea care a făcut obiectul celor mai multe cercetări până în prezent.             

Un studiu publicat pe 10 martie a ajuns la concluzia că această variantă este cu 64% mai letală decât coronavirusul clasic, confirmând primele observaţii făcute la sfârşitul lunii ianuarie de autorităţile britanice.             

Însă, la jumătatea lunii februarie, alte studii au ajuns la constatări diferite, arătând că această variantă nu determină apariţia unor forme mai grave de COVID-19. Unul dintre aceste studii s-a concentrat însă pe pacienţi deja spitalizaţi: cercetarea nu le permite oamenilor de ştiinţă, deci, să afle dacă varianta britanică determină mai multe spitalizări la nivelul tuturor persoanelor infectate.

     Care este eficacitatea vaccinurilor?

Potrivit mai multor studii in vitro şi unor constatări din campaniile de vaccinare efective, eficacitatea vaccinurilor nu pare să fie considerabil redusă de varianta britanică. În schimb, studiile in vitro arată că ea ar putea fi afectată de variantele sud-africană şi braziliană, din cauza faimoasei mutaţii E484K.

Varianta indiană aduce cu sine aceleaşi temeri din cauza unei mutaţii apropiate (E484Q), deşi cercetătorii deţin doar puţine date pentru moment. Un studiu preliminar publicat pe 23 aprilie a ajuns la concluzia că vaccinul Covaxin (dezvoltat de laboratorul indian Bharat Biotech) este mai puţin eficace împotriva acestei variante decât împotriva variantei originale a coronavirusului, în ceea ce priveşte producţia de anticorpi, dar că oferă totuşi o anumită protecţie.       

Se remarcă o nuanţă importantă, care este valabilă pentru celelalte variante: deşi ele fac vaccinurile să devină mai puţin eficace, acest lucru nu înseamnă că vaccinarea nu este deloc eficientă.              

Studiile in vitro se concentrează de altfel pe un singur răspuns al organismului, producţia de anticorpi, dar nu au evaluat cealaltă componentă importantă a reacţiei imunitare, denumită "imunitate celulară", care este indusă de limfocitele T şi B.

Or, un studiu american publicat pe 30 aprilie a adus primele răspunsuri liniştitoare din acest punct de vedere.

"Deşi studii mai ample sunt necesare, aceste rezultate sugerează că acţiunea limfocitelor T (...) nu este în mare parte afectată de mutaţiile prezente la cele trei variante (britanică, sud-africană şi braziliană, n.r.) şi ar trebui să ofere o protecţie împotriva variantelor emergente", au explicat reprezentanţii National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite, într-un articol publicat pe site-ul instituţiei.

În orice caz, producătorii de vaccinuri lucrează deja la noi versiuni ale serurilor lor, care vor fi adaptate la noile variante virale.

Această adaptare este indispensabilă, deoarece "variante împotriva cărora vaccinurile actuale ar putea fi mai puţin eficace (...) vor continua cel mai probabil să apară", a avertizat Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).

 {
 "excerpt": "Paris - Apariţia unor variante ale noului coronavirus - britanică, sud-africană, braziliană şi, mai nou, indiană - în lumea întreagă ridică multe întrebări. Cu această ocazie, jurnaliştii de la AFP au publicat un rezumat al datelor ştiinţifice cunoscute despre aceste variante şi despre implicaţiile lor asupra pandemiei de COVID-19.",
 "creationDate": "2021-05-07",
 "permalink": "https://ednh.news/ro/variantele-noului-coronavirus-mai-contagioase-mai-rezistente-mai-numeroase/",
 "language": "ro",
 "categories": "Coronavirus|News",
 "media": "Infographic|Photo",
 "imageFeatured": "https://ednh.news/wp-content/uploads/2021/05/000_1V888E1-1.jpg",
 "status": "publish",
 "authorId": "6",
 "author": "afp"
}