De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, ţările membre ale Uniunii Europene (UE) şi NATO s-au mobilizat pentru a acorda sprijin militar şi umanitar ucrainenilor. Pentru prima dată în istorie, UE a finanţat achiziţionarea şi livrarea de arme şi echipamente, a acordat asistenţă politică, financiară şi umanitară, a impus sancţiuni severe împotriva Rusiei.

Potrivit informaţiilor oficiale, de la începutul războiului, UE, statele sale membre şi instituţiile sale financiare, în cadrul unei abordări comune de tip ''Echipa Europa'', au mobilizat peste 37,8 miliarde euro pentru a consolida rezilienţa generală economică, socială şi financiară a Ucrainei, sub formă de asistenţă macrofinanciară, sprijin bugetar, asistenţă de urgenţă, răspuns în situaţii de criză şi ajutor umanitar. În plus, măsurile de asistenţă militară se ridică la circa 15 miliarde euro, din care 5,6 miliarde au fost mobilizate în cadrul Instrumentului european pentru pace. Astfel, sprijinul total pus la dispoziţia Ucrainei până în prezent, de la începutul agresiunii Rusiei, este de aproximativ 53 miliarde euro. Luând în calcul şi resursele puse la dispoziţie pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor refugiaţilor ucraineni, sprijinul total acordat Ucrainei se ridică la circa 70 miliarde euro, potrivit site-ului Comisiei Europene.

De asemenea, au fost instituite culoare de solidaritate pentru exporturile agricole ale Ucrainei, precum şi pentru exportul şi importul de alte mărfuri. Comisia Europeană, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Republica Moldova, Ucraina, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Grupul Băncii Mondiale au mobilizat împreună un miliard euro cu scopul de a spori securitatea alimentară la nivel mondial şi de a asigura resurse vitale pentru economia Ucrainei. Totodată, Comisia a înfiinţat centre logistice de protecţie civilă în Polonia, România şi Slovacia, pentru a facilita distribuirea asistenţei furnizate prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE.

Datele oficiale din România arată că, din 18 martie 2022 şi până în 24 februarie 2023, au fost emise 118.493 de permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare pentru ucraineni. La 31 martie 2023, erau 124.035 de refugiaţi din Ucraina. La un an de la începutul războiului aproape 3.800 de copii refugiaţi erau înscrişi ca audienţi în şcolile şi grădiniţele şi peste 6.700 de cetăţeni ucraineni fuseseră angajaţi.

Potrivit UNCHR, cei mai mulţi refugiaţi ucraineni au mers spre Germania - 1.069,730, Polonia - 994.775, Cehia - 345.880, Canada - 234.542. La polul opus se află Bosnia-Herţegovina, cu 175 de refugiaţi din Ucraina, Malta, cu 2.145, Islanda, cu 3.010, şi Albania - cu 3.210 refugiaţi.

Angajamente ale donatorilor şi cheltuielile militare ale statelor membre UE şi NATO

Potrivit datelor Kiel, cel mai mare ajutor financiar acordat Ucrainei a fost angajat de ţările membre şi instituţiile UE, peste 35 miliarde euro, şi de SUA, cu peste 24 miliarde euro. Şi în privinţa ajutorului umanitar UE în ansamblul său (instituţii şi ţări membre) şi SUA sunt principalii contributori, cu peste 7 şi, respectiv, peste 3 miliarde de euro. De asemenea, şi în ceea ce priveşte angajamentele militare UE în ansamblul său şi SUA sunt cei mai mari contributori, cu peste 19 miliarde euro şi respectiv peste 43 miliarde euro.

Dacă cel mai mare ajutor financiar a fost dat în luna noiembrie 2022 (raportându-ne la perioada februarie 2022-februarie 2023) - peste 18 miliarde de euro, ajutorul militar şi umanitar cel mai consistent a fost în decembrie 2022 - aproximativ 4 miliarde euro şi respectiv peste 24 miliarde de euro. Per total, lunile aprilie, noiembrie şi decembrie 2022 au fost cele în care Ucraina a primit cel mai mare sprijin (peste 15 miliarde de euro, peste 20 miliarde de euro, respectiv peste 41 miliarde de euro), potrivit Kiel.

Cheltuielile militare ale ţării noastre au crescut de la 1,30% din PIB, în 2014, la 2% în 2020, şi au scăzut în anii pandemiei (2021 şi 2022) la 1,90% din PIB (2021) şi 1,70% din PIB (2022). România avea, în 2021, un Produs Intern Brut de 284.087,56 milioane dolari şi 19.119.880 de locuitori, potrivit World Bank.

La 24 februarie 2022, Ministerul Apărării a informat că, având în vedere situaţia de securitate din Ucraina, Armata României a activat punctele militare de comandă cu atribuţii în monitorizarea situaţiei şi coordonarea forţelor şi mijloacelor destinate situaţiilor concrete care pot apărea.

Conducerea MApN a anunţat, la acea dată, că a luat toate măsurile necesare de reacţie, atât cele care revin în mod direct instituţiei, precum şi cele de sprijin pentru celelalte componente ale sistemului naţional de securitate, conform planurilor de cooperare interinstituţională, elaborate din timp.

În sprijinul Ucrainei, România a pus accent pe dimensiunea umanitară, acordarea de asistenţă medicală şi acţiunile de evacuare medicală aeriană în alte state pentru pacienţi ucraineni răniţi. Încă de la începutul acestei crize, România a facilitat transferul ajutoarelor umanitare, operaţionalizarea HUB-ului de la Suceava fiind o extindere a capacităţii de furnizare a asistenţei. La 27 februarie 2022 MApN a anunţat că a pregătit toate cele 11 spitale din subordinea Direcţiei sale medicale pentru asigurarea asistenţei şi tratamentului pentru militarii ucraineni răniţi. Tot în acea perioadă, în urma solicitărilor primite de la Ministerul Apărării al Ucrainei, România a donat în regim de urgenţă de muniţie şi echipamente de protecţie balistică din excedent, ''echipamente ce constituie un element de sprijin logistic necesar eforturilor Ucrainei de respingere a agresiunii Federaţiei Ruse''. Valoarea elementelor de muniţie şi a celor 2.000 de căşti de protecţie balistică şi 2.000 de veste antiglonţ cu nivel de protecţie III-IV s-a situat în jurul sumei de două milioane de euro.

De asemenea, România a făcut demersuri pentru a facilita tranzitul a peste 11 milioane de tone de cereale din Ucraina spre zonele unde erau necesare.

La 1 martie 2022, Forţele Aeriene Italiene au suplimentat cu încă patru aeronave Eurofighter Typhoon detaşamentul dislocat, din decembrie 2021, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, ajungând la opt aeronave de luptă. Detaşamentul italian, alături de militari ai Forţelor Aeriene Române, ai Forţelor Aeriene Germane şi ai Forţelor Aeriene Americane execută în România misiuni de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO. Tot atunci, alţi 235 de militari francezi şi mijloace tehnice, din cadrul Batalionului 27 Vânători de munte din Annecy au sosit în Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu", alăturându-se celor 40 de militari deja ajunşi în ultimele zile în România.

Câteva zile mai târziu, la 7 martie, elemente ale detaşamentului belgian, parte din Forţa de Răspuns NATO (NRF) activată de Consiliul Nord-Atlantic pe 25 februarie, au ajuns în România, alăturându-se detaşamentului francez al Forţei de Răspuns a NATO, aflat deja în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

România a solicitat încă din anul 2016 întărirea prezenţei militare a NATO pe Flancul Estic în zona sudică a României şi a Mării Negre. La 24 februarie 2022, liderii statelor membre NATO au aprobat patru noi grupuri multinaţionale de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, care se adăugau celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia.

Grupul de Luptă al NATO (Battle Group Forward Presence - BGFP) de la Cincu s-a constituit prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO dislocate în România. Scutul de la Deveselu este operaţional din mai 2016 şi face parte din sistemul ''The European Phased Adaptive Approach'' (EPAA), care are ca rol apărarea în faţa oricărui atac desfăşurat asupra Europei cu rachete balistice.

România este printre statele care au alocat 2,5% din PIB pentru Apărare. În contextul conflictului armat din Ucraina, un număr de 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia, au convenit, în martie 2023, să cumpere în comun muniţii de artilerie în valoare de două miliarde de euro pe care să le ofere Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia.

Ţara noastră este una dintre ţările identificate de Comisia Europeană pentru majorarea capacităţilor de producţie în industria de apărare. ''Am identificat 15 companii din 11 ţări din Europa care pot să răspundă la această solicitare de majorare a capacităţii pentru a produce ceea ce este nevoie şi România este una din aceste ţări", a spus Breton, aflat în vizită în România, menţionând că sunt încurajate şi parteneriatele, joint- ventures.

''România va creşte de aproape patru ori capacitatea de producere de armament, în vederea alimentării ţărilor NATO. La fabrica de armament de la Cugir a fost demarat deja proiectul de modernizare a liniei de producţie cu muniţie pe calibrul NATO. ''Vorbim de uzina de la Cugir, de Sadu, de Tohan Zărneşti, de Plopeni, vorbim de Dragomireşti. Toate aceste investiţii vor face ca România să devină un hub de furnizare pentru toate ţările NATO şi alte ţări europene. Repunem în funcţiune şi capabilităţi pe care le-am avut, din lipsa comenzilor nu au mai fost utilizate, dar acum împreună cu Centrul de Cercetare Dezvoltare de la Romarm le repunem în funcţiune'', a anunţat, la 21 februarie a.c., ministrul Economiei.

La 21 martie, Parlamentul a aprobat iniţierea procedurilor de atribuire a mai multor programe de înzestrare vizând sisteme de arme SHORAD - VSHORAD, maşini de luptă pentru infanterie pe şenile - MLI, sisteme obuzier calibru 155 mm de nivel batalion, rachete aer-aer dirijate radar cu rază medie de acţiune, precum şi cu infraroşu cu rază scurtă de acţiune cu o valoare de peste 10 milioane dolari, în prima etapă.

De asemenea, la 18 mai, MApN a primit aprobare pentru iniţierea procedurii de achiziţionare a 54 de tancuri Abrams (acord “guvern la guvern” cu SUA), cu o valoare totală estimată de 1.000.473.000 euro. Parlamentul a mai aprobat programul de înzestrare “Vânătorul de mine”, în valoare totală estimată de 150.000.000 de euro (fără TVA), care se va derula pe o perioadă estimată de 5 ani în scopul obţinerii pentru forţele Navale Române a unor capabilităţi eficiente de detecţie, clasificare, identificare şi distrugere/neutralizare a minelor marine. Programul de înzestrare “Submarin împotriva ameninţărilor de suprafaţă şi subacvatice” în valoare estimată la 2.000.000.000 euro (fără TVA), constă în achiziţionarea a două nave de tip submarin, din clasa Scorpene, şi se va derula pe o perioadă estimată de 8 ani. Programul de înzestrare “Modernizare nave purtătoare de rachete” în valoare totală estimată de 375.000.000 euro (fără TVA) se va derula pe o perioadă estimată de 4 ani, în scopul modernizării sistemelor de luptă principale şi actualizării capabilităţilor operaţionale corespunzător nivelului tehnologic actual şi al asigurării unui grad ridicat de inteoperabilitate cu alte unităţi de luptă proprii şi alte altor state membre NATO pentru trei nave purtătoare de rachete din clasa Tarantul din înzestrarea forţelor navale române. România va adăuga în arsenalul său drone Bayraktar TB2, valoarea contractului de achiziţie fiind estimată la peste 300 milioane dolari. Totodată, la începutul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat achiziţionarea de avioane F35 generaţia a V-a.

Pentru a asigura service-ul armelor folosite în războiul din Ucraina - întreţinerea obuzierelor, a tancurilor Leopard 2 şi Challenger, vehiculelor de luptă Marder, a transportoarelor blindate Fuchs şi a camioanelor militare, producătorul german de armament Rheinmetall a demarat construcţia unui un hub logistic şi de întreţinere a echipamentelor militare, la Satu Mare.

Acest articol a fost realizat de Agenţia France Presse în cadrul unui proiect comun de cercetare realizat de şase agenţii de presă (AFP, AGERPRES, ANP, ANSA, DPA şi TT) pentru European Data News Hub. Cele şase agenţii au lucrat îndeaproape pentru a colecta informaţii despre modul în care statele membre ale UE şi NATO au reacţionat la invazia rusă din Ucraina. Fiecare agenţie a produs propriul articol şi toate au fost publicate pe 3 iulie.

Mai jos articolele produse pe aceeași temă, în urma unei cercetări comune ale agențiilor participante, pentru European Data News Hub: